În lumea de astăzi, Castelul Brukenthal din Micăsasa a devenit un subiect de dezbatere și discuție constantă. De la origini și până în prezent, Castelul Brukenthal din Micăsasa a influențat foarte mult diferite aspecte ale societății, culturii, tehnologiei și politicii. Impactul său a fost atât de semnificativ încât a dat naștere la o varietate de opinii și perspective, generând un schimb constant de idei și argumente. În acest articol, vom explora în detaliu importanța lui Castelul Brukenthal din Micăsasa și influența sa în diverse domenii, analizând implicațiile sale în timp și relevanța sa în contextul actual.
Castelul Brukenthal și trei corpuri de clădiri anexe: fostele grajduri, turn de poartă, clădire în continuarea turnului porții | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 46°05′12″N 24°06′28″E / 46.086641°N 24.107906°E |
Localitate | sat Micăsasa; comuna Micăsasa |
Țara | ![]() |
Adresa | 331 |
Edificare | |
Data finalizării | sec. XVIII |
Clasificare | |
Cod LMI | SB-II-m-A-12462 |
Modifică date / text ![]() |
Castelul Brukenthal din Micăsasa este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Micăsasa, comuna Micăsasa.[1]
Construit în secolul al XVI-lea, castelul a fost initial locuința lui Adam Rodac, un om înstărit. În secolul al XVIII-lea acesta a devenit proprietatea guvernatorului Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal, printr-o donație făcută de Maria Tereza. Naționalizată în timpul comunismului, clădirea a servit drept sediu CEC, iar ulterior, până în anul 2001 Castelul Brukenthal a găzduit școala.
Castelul Brukenthal din Micăsasa se află în paragină de aproximativ două decenii. Castelul este, din octombrie 2013, în proprietatea Primăriei Micăsasa. Potrivit autorităților locale, o renovare completă a monumentului ar costa circa două milioane de euro[2].
Primăria comunei Micăsasa a început niște demersuri firave pentru salvarea castelului semnând în februarie 2021 un contract de parteneriat cu Ambulanța pentru Monumente, pentru a renova acoperișul clădirii[3].