Cefalosporină

În lumea de astăzi, Cefalosporină a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Fie că vorbim despre importanța nutriției în sănătate, despre lupta pentru drepturile omului, despre progresele tehnologice sau despre sărbătorirea unei date speciale, Cefalosporină acoperă posibilități nesfârșite. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Cefalosporină, de la origini până la impactul său asupra societății actuale. Vom analiza modul în care Cefalosporină a evoluat de-a lungul timpului, precum și provocările și oportunitățile pe care le prezintă în prezent. Alăturați-vă nouă în această călătorie fascinantă prin Cefalosporină și descoperiți tot ce are de oferit această temă!

Cefalosporină

Structura chimică generală a cefalosporinelor
Identificare
KEGGC00875  Modificați la Wikidata
Cod ATCJ01DB  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cefalosporinele alcătuiesc o clasă de antibiotice beta-lactamice care au fost izolate inițial din specii de fungi din genul Acremonium, denumit în trecut "Cephalosporium".[1] Împreună cu cefamicinele, alcătuiesc clasa cefemelor. Au fost descoperite în 1945 și au fost comercializate pentru prima dată în anul 1964.[2]

Utilizări medicale

Clasificare

Nucleul de bază cefam poate fi modulat structural pentru obținerea unor proprietăți farmacologice diferite. Cefalosporinele sunt clasificate în cinci generații pe baza activității lor antimicrobiene. Prima generație de cefalosporine conține compuși cu activitate mai slabă, iar generațiile următoare conțin antibiotice cu spectru de activitate cât mai larg (crește activitatea pe bacterii Gram-negative, dar scade cea pe bacterii Gram-pozitive). Începând cu generația a patra, antibioticele prezintă spectru larg de activitate.[3]

Generația 1

Generația 2

Generația 3

Generația 4

Generația 5

Siderofori

Note

  1. ^ Definiția pentru „cephalosporin” de la Dorland's Medical Dictionary
  2. ^ Oxford Handbook of Infectious Diseases and Microbiology. OUP Oxford. . p. 56. ISBN 9780191039621. 
  3. ^ „Cephalosporins - Infectious Diseases - Merck Manuals Professional Edition”. Merck Manuals Professional Edition (în engleză). Accesat în . 

Vezi și