Gheorghe Bogdan-Duică

Gheorghe Bogdan-Duică este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De-a lungul istoriei, a generat mare interes și intrigi, stârnind dezbateri, investigații și discuții pasionale. De la origini și până în prezent, Gheorghe Bogdan-Duică a jucat un rol crucial în societate, influențând indivizi, comunități și culturi din toate colțurile planetei. Pe măsură ce continuăm să explorăm și să descoperim mai multe despre Gheorghe Bogdan-Duică, implicațiile sale și impactul său asupra lumii moderne, este esențial să înțelegem importanța și implicațiile sale asupra vieții de zi cu zi. În acest articol, vom arunca o privire în profunzime asupra Gheorghe Bogdan-Duică, explorând istoria, relevanța actuală și viitorul posibil, pentru a oferi o viziune holistică asupra acestui fenomen.

Membru titular al Academiei Române
Gheorghe Bogdan-Duică
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Brașov, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani) Modificați la Wikidata
Brașov, România Modificați la Wikidata
CopiiCatul Bogdan Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric literar​
critic literar​
biograf​
traducător
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Gheorghe Bogda-Duică în 1934

Gheorghe Bogdan-Duică (n. , Brașov, Imperiul Austriac – d. , Brașov, România) a fost un istoric literar român, membru titular al Academiei Române.

Opera

  • Petru Maior, Cernăuți, 1893;
  • Bucovina - Notițe politice asupra situației, Sibiu, 1895;
  • Procesul episcopului Ioan Inochentie Clain, Caransebeș, 1896;
  • Grillparzer în liceul român, București, 1899;
  • Despre „Țiganiada" lui Budai-Deleanu. Înrâuririle germane, București, 1902;
  • Titu Liviu Maiorescu, București, 1921;
  • Istoria țărănismului Vol 1 Vieața și opera întâiului țărănist român - Ion Ionescu dela Brad (1818-1891), București, 1921;
  • Vasile Alecsandri. Admiratori și detractori, București, 1922;
  • Istoria literaturii române moderne. Întâii poeți munteni, Cluj, 1923;
  • Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu, București 1924
  • Vieața și opera lui Gheorghe Lazăr, București, 1924;
  • Despre „Luceafărul" lui Mihail Eminescu, Brașov, 1925;
  • Vasile Alecsandri. Povestea unei vieți, București, 1926;
  • Petru Maior și Justinus Febronius sau Petru Maior ca vrăjmaș al Papei, Cluj, 1933;
  • Ioan Barac, București, 1933;
  • Eftimie Murgu, București, 1937;
  • Studii și articole, București, 1975;
  • Mihai Eminescu, Iași, 1981.

Legături externe