În lumea de astăzi, Hexoză a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale la locul de muncă sau a legăturilor sale cu alte probleme de actualitate, Hexoză este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent. Prin urmare, este important să analizăm și să înțelegem în profunzime toate fațetele și dimensiunile sale, pentru a aborda în mod adecvat implicațiile și consecințele acesteia. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Hexoză, cu scopul de a oferi o viziune amplă și completă asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.
O hexoză este un tip de monozaharidă care conține șase atomi de carbon, având formula moleculară C6H12O6. Hexozele pot fi clasificate, după tipul grupării carbonil, în aldohexoze (gruparea de tip aldehidă, în poziția 1) și în cetohexoze (grupare de tip cetonă, în poziția 2). [1] Din categoria hexozelor fac parte monozaharide cu o mare importanță, precum: glucoza, fructoza și galactoza.
Aldohexozele au patru atomi de carbon asimetrici (centre de chiralitate sau stereogeni), ceea ce induce posibilitatea a 16 stereoizomeri (24). Apartenența izomerilor la seria D/L se bazează pe orientarea grupării hidroxil aflată la carbonul din poziția 5, și nu are legătură cu rotația datorată activității optice.
Cele opt D-aldohexoze sunt: [2]
Toți acești D-izomeri, cu excepția D-altrozei, sunt întâlniți în natură. Totuși L-altroza, a fost izolată din tulpini bacteriene de Butyrivibrio fibrisolvens. [3]
Se cunoaște încă din 1926 faptul că aldohexozele formează semiacetali ciclici. [4] În imaginea de mai jos sunt reprezentate formele semiacetalice ale D-glucozei și D-manozei.
Cetohexozele au trei carboni asimetrici (centre de chiralitate), ceea ce induce posibilitatea a 8 stereoizomeri (23). Dintre aceștia, doar patru D-cetohexoze sunt întâlnite în natură:
Cetohexozele naturale sunt produse doar de către drojdii, prin fermentație.