Horincă

În acest articol, Horincă va fi abordat dintr-o perspectivă globală și deschisă, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect. Vor fi analizate importanța, implicațiile și posibilele provocări cu care se confruntă în prezent. De asemenea, vor fi examinate diferite abordări și puncte de vedere, pentru a oferi o vedere panoramică care să permită cititorilor să înțeleagă în profunzime relevanța lui Horincă în diferite contexte. Printr-o analiză exhaustivă, vom căuta să contribuim la dezbaterea și reflecția pe această temă, cu intenția de a oferi noi perspective și de a îmbogăți cunoștințele în jurul Horincă.

Horinca este un distilat din fructe specific regiunilor Maramureș și Oaș, dar folosit ocazional și în alte zone din nordul Transilvaniei.

Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești prevede că în zonele geografice Maramureș și Oaș, țuica poate fi denumită „horincă” sau „turț”.[1]

Această băutură este obținută cel mai adesea din prune, prin dublă distilare, și are o tărie între 52% și 62% alcool.

Denumirea provine din limba ucraineană, unde horílka desemnează orice băutură distilată, cel mai mai adesea vodka, termen care provine de la polonezi, primii care au distilat alcoolul în Europa de Est.

Horinca de Cămârzana este înregistrată ca indicație geografică protejată la Comisia Europeană din anul 2007, iar denumirea generică horincă este în curs de înregistrare.[2]

Note

  1. ^ Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea băuturilor tradiționale romanești.
  2. ^ „Horinca, recunoscută ca băutură europeană”, Adevărul, , accesat în  

Legături externe

 Acest articol despre o băutură alcoolică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui !