Isadora Duncan

Isadora Duncan
Isadora Duncan în Amfiteatrul Dionysos din Atena
Date personale
Nume la naștere	Angela Isadora Duncan
Născută	26 mai 1877(1877-05-26) sau 27 mai 1878(1878-05-27)[1] San Francisco, California, Statele Unite ale Americii
Decedată	14 septembrie 1927(1927-09-14) (49 sau 50 de ani) Nisa, Franța
Înmormântată	Cimitirul Père-Lachaise[2][3]
Cauza decesului	moarte accidentală​ (ligature strangulation])
Părinți	Joseph Charles Duncan][4] Mary Dora Gray][4]
Frați și surori	Raymond Duncan] Augustin Duncan] Elisabeth Duncan]
Căsătorită cu	Serghei Esenin (1922–1923)
Copii	Deirdre Craig][5] Patrick Augustus Duncan]
Cetățenie	Statele Unite ale Americii  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste[6]
Religie	Ateistă[7]
Ocupație	dansatoare​ coregrafă​ autobiografă​ scenaristă balerină scriitoare
Locul desfășurării activității	Barcelona[8]
Limbi vorbite	limba engleză[9][10]
Activitate
A influențat pe	Mihail Fokin, Serghei Diaghilev, Edward Gordon Craig Jalabala Vaidya
Partener(ă)	Jules Grandjouan] Mercedes de Acosta] André Caplet​ Paris Singer​ Edward Gordon Craig​
Profesor pentru	Nellie Yu Roung Ling], Zavarikhin Vasily], Lizzie Yu Der Ling​
Semnătură
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Isadora Duncan (n. 26 mai 1877, California, SUA – d. 14 septembrie 1927, Nisa, A Treia Republică Franceză) a fost o dansatoare americană, creatoare a unui stil expresiv în arta dansului, inspirat din dansul antic grecesc, care a influențat coreografia modernă a secolului al XX-lea.

S-a născut la San Francisco într-o ambianță familiară modestă, cu numele ei adevărat de Angela Isadora Duncan. În timpul adolescenței, s-a deplasat împreună cu unii din membrii familiei la Chicago sau New York, apărând ca balerină în diverse spectacole, fără vreun succes deosebit. Cariera sa profesională începe în 1896 cu ajutorul producătorului de film Augustin Daly, care o convinge să înceapă un turneu în Europa. Ajunsă la Londra, în fața unui public cultivat și înstărit, obține un succes enorm, ceea ce i-a permis să-și continue turneul pe scenele teatrelor din Viena, Budapesta și Berlin. În 1904 deschide o școală de dans la Grünwald în Germania, propagând astfel noul său stil de dans, în care interpreta coreografic muzică de Beethoven sau alți compozitori clasici. Urmară alte două școli la Paris (1914) și Moscova (1921). Un turneu în Statele Unite ale Americii în anul 1908 este mai curând un fiasco, publicul american neacceptând dansul pe o muzică ce nu fusese creată anume pentru balet.

În viața privată, alături de succesele profesionale, duce o existență dezordonată și este lovită de evenimente tragice. Doi copii, o fiică dintr-o legătură cu scenaristul Edward Gordon Craig și un fiu dintr-o aventură cu industriașul Isaac Singer, celebrul producător de mașini de cusut, mor într-un accident de circulație în 1913 la Paris.

La sfârșitul unei perioade de depresie psihică, regăsește energia necesară pentru a se ocupa intens de elevii săi, dintre care a adoptat șase, deveniți oarecum înlocuitorii propriilor săi copii dispăruți. În 1922 se căsătorește cu poetul rus Serghei Esenin, de care se separă după un an, neputând suporta excesele alcoolice și violențele acestuia. Viața sa a luat un sfârșit tragic în 1927 la Nisa, murind strangulată de un șal lung ce-l purta în jurul gâtului, prins de roata automobilului descoperit.

Stilul de dans al Isadorei Duncan era caracterizat de mișcări libere, curgătoare, încărcate emoțional, oglindind fascinația idealurilor antice cu privire la corpul omenesc în mijlocul elementelor naturii. În mod obișnuit apărea îmbrăcată într-o tunică scurtă cu brațele, gambele și picioarele goale, cu părul fluturând în aer, dând impresia unui dans improvizat. Stilul său coreografic a fost preluat și dezvoltat de maeștri ai baletului ca Mihail Fokin, Ted Shawn și de dansatoarea Ruth Saint Denis.

• De Fina, Pamela. Maria Theresa: Divine Being, Guided by a Higher Order. Pittsburgh: Dorrance, 2003. ISBN 0-8059-4960-7
  • About Duncan's adopted daughter; Pamela De Fina, student and protogée of Maria Theresa Duncan from 1979 to 1987 in New York City, received original choreography, which is held at the New York Library for the Performing Arts at Lincoln Center.
• Duncan, Anna. Anna Duncan: In the footsteps of Isadora. Stockholm: Dansmuseet, 1995. ISBN 91-630-3782-3
• Duncan, Doralee; Pratl, Carol and Splatt, Cynthia (eds.) Life Into Art. Isadora Duncan and Her World. Foreword by Agnes de Mille. Text by Cynthia Splatt. Hardcover. 199 pages. W. W. Norton & Company, 1993. ISBN 0-393-03507-7
• Duncan, Irma. The Technique of Isadora Duncan. Illustrated. Photographs by Hans V. Briesex. Posed by Isadora, Irma and the Duncan pupils. Austria: Karl Piller, 1937. ISBN 0-87127-028-5
• Duncan, Isadora. My Life. New York: Boni and Liveright, 1927. OCLC 738636
• Duncan, Isadora; Cheney, Sheldon (ed.) The Art of the Dance. New York: Theater Arts, 1928. ISBN 0-87830-005-8
• Kurth, Peter. Isadora: A Sensational Life. Little Brown, 2001. ISBN 0-316-50726-1
• Levien, Julia. Duncan Dance: A Guide for Young People Ages Six to Sixteen. Illustrated. Dance Horizons, 1994. ISBN 0-87127-198-2
• Peter, Frank-Manuel (ed.) Isadora & Elizabeth Duncan in Germany. Cologne: Wienand Verlag, 2000. ISBN 3-87909-645-7
• Savinio, Alberto. Isadora Duncan, in Narrate, uomini, la vostra storia. Bompiani,1942, Adelphi, 1984.
• Schanke, Robert That Furious Lesbian: The Story of Mercedes de Acosta. Carbondale, Ill: Southern Illinois Press, 2003.
• Stokes, Sewell. Isadora, an Intimate Portrait. New York: Brentanno's Ltd, 1928.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Isadora Duncan

• Link-uri spre sit-uri despre Isadora Duncan Arhivat în 18 septembrie 2008, la Wayback Machine.
• Oedipe (I), 18 septembrie 2013, Grigore Constantinescu, Adevărul
• NYPL & Library of Congress image galleries
• Modern Duncan biographer, Peter Kurth's Isadora Duncan page Arhivat în 25 mai 2006, la Wayback Machine.
• 1921 passport photo(flickr.com)
• Isadora Duncan: Dancing with Russians Arhivat în 19 februarie 2014, la Wayback Machine.