În acest articol, vom explora impactul pe care Ovidiu Pecican l-a avut asupra diferitelor aspecte ale societății moderne. De la influența sa asupra economiei până la rolul său în cultura populară, Ovidiu Pecican a lăsat o amprentă adâncă în lumea noastră. Vom analiza evoluția sa în timp și schimbările semnificative pe care le-a produs în diverse domenii. În plus, vom examina dezbaterile și controversele pe care le-a generat, precum și posibilele implicații viitoare ale prezenței sale. Printr-o abordare multidisciplinară, acest articol încearcă să ofere o înțelegere mai largă și mai profundă a Ovidiu Pecican și a relevanței sale astăzi.
Ovidiu Pecican | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (66 de ani)[1] ![]() Arad, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | istoric editor critic literar biograf scriitor de literatură științifico-fantastică scriitor jurnalist ![]() |
Limbi vorbite | limba română[2] limba engleză[3] ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Babeș-Bolyai ![]() |
Organizație | Universitatea Babeș-Bolyai ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ovidiu Coriolan Pecican (n. 8 ianuarie 1959, Arad) este un scriitor, istoric și publicist român.
Este absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1985). Doctorat în istorie (1998). În prezent, este profesor universitar la Facultatea de Studii Europene, precum și cercetător la Institutul de Antropologie Culturală din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 2008 a fost numit ambasador național al Anului European al Dialogului Intercultural. Coautor (împreună cu Sorin Mitu, Lucia Copoeru, Virgiliu Țârău și Liviu Țârău) al manualelor de istorie pentru clasa a XI-a și a XII-a, apărute la Editura Sigma în 1999, aprobate de Ministerul Educației Naționale, dintre care primul interzis ulterior în școlile din România. Este, de asemenea, realizator de emisiuni TV („Clujul trăit", „Agartha Club", „Sarea-n bucate", „Transparențe”). Debut absolut în „Flacăra roșie” din Arad (1978). Debut editorial în 1985 în antologiile Gustul livezii, O planetă numită anticipația și Romanul românesc în interviuri. Prezent în culegeri de povestiri SF.
Este unul dintre membrii grupului Provincia, care îi include pe intelectualii ardeleni români și maghiari care militează pentru regionalizarea României.[4]
Din 2020 a înființat la Cluj revista culturală independentă „Avalon”. Din iulie 2021 devine directorul revistei „Steaua”.
|titlelink=
(ajutor)
Interviuri