Peracid

În acest articol, vom explora impactul Peracid asupra societății contemporane. De la apariția sa, Peracid a captat atenția și curiozitatea oamenilor de toate vârstele și mediile culturale. De-a lungul anilor, Peracid s-a dovedit a fi un subiect de dezbatere constantă și a generat o varietate de opinii și perspective. Printr-o analiză detaliată, vom examina modul în care Peracid a influențat diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, de la modul în care comunicăm până la modul în care ne distram și ne educăm. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare asupra Peracid și a importanței sale în societatea actuală.

Structura generală a unui peracid (sus), în comparație cu cea a unui acid carboxilic (jos);

Un peracid[1] (denumit câteodată și peroxiacid) este un tip de acid carboxilic sau de acid anorganic care conține o grupă –OOH în loc de hidroxil. Majoritatea sunt agenți oxidanți puternici.

Peracizi anorganici

Structura acidului lui Caro

Unul dintre cei mai importanți peracizi anorganici este acidul lui Caro (acidul peroximonosulfuric), cu formula H2SO5. Acesta are, în comparație cu molecula acidului sulfuric, un atom de oxigen în plus între atomul central de sulf și grupa hidroxil.[2] Poate fi produs prin tratarea acidului sulfuric cu peroxid de hidrogen. Un alt exemplu este acidul peroxodisulfuric, cu formula chimică H2S2O8. Un exemplu de peracid anorganic derivat de la azot este acidul peroxonitric.

Peracizi organici

În sinteza organică, se folosesc adesea peracizi de tipul acid perbenzoic, acid meta-cloroperbenzoic, etc.

Obținere

Există câțiva peracizi organici folositori din punct de vedere comercial.[3] Există mai multe metode de obținere ai acestor compuși:

RCO2H + H2O2 este în echilibru cu RCO3H + H2O
(RCO)2O + H2O2 → RCO3H + RCO2H
Această metodă este folositoare în special pentru conversia anhidridelor ciclice la monoperoxiacizii corespunzători, cum este de exemplu cazul acidului monoperoxiftalic.
RC(O)Cl + H2O2 → RCO3H + HCl
Acidul meta-cloroperoxibenzoic (mCPBA) se obține pe această cale.[5]
  • În mod analog, se pot folosi ca punct de plecare peroxianhidride de acizi.[6]
Ar-CHO + O2 → Ar-COOOH (unde Ar = rest aril)
Dezavantajul reacției este faptul că produșii reacționează cu aldehida inițială rămasă, formând acidul carboxilic corespunzător (acid benzoic):[7]
Ar-COOOH + Ar-CHO → 2 Ar-COOH

Vezi și

Referințe

  1. ^ „Peracid” la DEX online Accesat pe 8 august 2018
  2. ^ Harald Jakob; et al. (), „Peroxy Compounds, Inorganic”, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim: Wiley-VCH, doi:10.1002/14356007.a19_177.pub2 
  3. ^ Herbert Klenk, Peter H. Götz, Rainer Siegmeier, Wilfried Mayr (), „Peroxy Compounds, Organic”, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim: Wiley-VCH, doi:10.1002/14356007.a19_199 
  4. ^ Silbert, L. S.; Siegel, E.; Swern, D. (). „Peroxybenzoic Acid”. Org. Synth. 44: 81. doi:10.15227/orgsyn.044.0081. 
  5. ^ Richard N. McDonald, Richard N. Steppel, James E. Dorsey (). „m-Chloroperbenzoic Acid”. Org. Synth. 50: 15. doi:10.15227/orgsyn.050.0015. 
  6. ^ Géza Braun (). „Perbenzoic Acid”. Org. Synth. 8: 30. doi:10.15227/orgsyn.008.0030. 
  7. ^ C.D. Nenițescu, Chimie organică, volumul I, ed. VII (1973), Autoxidarea aldehidelor, pag.698-700, Editura Didactică și Pedagogică, București