Țiganiada
Țiganiada sau Tabăra țiganilor (ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812) este prima epopee în limba română, fiind scrisă de Ion Budai-Deleanu, un reprezentant al Școlii Ardelene.
„Poemationul eroi-comic” Țiganiada tratează un subiect alegoric cu tendințe satirice, antifeudale și anticlericale, fiind o scriere complexă și neașteptat de modernă care conține numeroase idei iluministe.
Rezumat
Prolog
Autorul, sub masca poetului Leonachi Dianeu, începe prin a evoca, cu admirație și respect, măreția apusă a Troiei și Romei — o măreție transmisă până în zilele noastre grație epopeilor nemuritoare ale literaturii clasice greco-romane: Iliada, Odiseea, Eneida. Asemenea opere nu au fost scrise în Dacia, deși istorii înălțătoare au existat și pe aceste meleaguri: unor Ștefan, „principul Moldavii”, sau Mihai, „domnul Ungro–Vlahii” nu le lipsea decât un „Omer”.
Autorul ar fi vrut să umple el însuși această lipsă, dar, arată el cu modestie, i-au lipsit mijloacele artistice necesare unei asemenea opere. În elanul lui către „sfântariul muzelor”, el a căzut din cer și a ajuns într-o baltă. L-a trezit orăcăitul broaștelor.
Astfel, autorul a fost inspirat de acestea în locul armoniei celeste a Parnasului. El supune bunăvoinței cititorului rezultatul muncii lui.
Epistolie închinătoare
Cântecul I
Cântecul al II-lea
Cântecul al III-lea
Cântecul al IV-lea
Cântecul al V-lea
Cântecul al VI-lea
Cântecul al VII-lea
Cântecul al VIII-lea
Cântecul al IX-lea
Cântecul al X-lea
Cântecul al XI-lea
Cântecul al XII-lea
Repere critice
Budai-Deleanu este un om cu desăvârșire occidental, fără a pierde nimic din spiritul ardelean. Autorul tratează cuvintele ca pe niște făpturi, dându-le, pe loc, la rima, genul și terminația necesară. Astfel, femela dracului devine dracă, palata este femininul pentru palat și întâmplarea este jeloasă.
Autorul are „simțul artei ca joc, intuiția gratuității și a absurdității”, iar personajele devin pretexte pentru o „comedie a literaturii” (Nicolae Manolescu). Opera reprezintă „epopeea fricii cronice și a preocupării pentru stomac”, ce parodiază motive literare consacrate ubi sunt și lumea pe dos. Personajele sunt întruchipări ale modalităților de receptare a textului: Onochefalos și Idiotiseanu afirmă că nu toate ce se scriu sunt adevărate (lectura naivă), Eruditian recunoaște împrumuturile de la alți scriitori (lectura savantă).
George Călinescu remarcă geniul verbal al autorului (invențiile verbale amintite anterior) și alegerile numelor personajelor (Aordel, Corcodel, Găvan, Ciormoi, Parpangel).
Țiganiada este documentul cel mai expresiv pentru stadiul limbii române literare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Opera este considerată de Nicolae Manolescu drept „ultima noastră operă barocă în adevăratul sens al cuvântului”, barocul manifestând interes pentru artificial, extravagant, limbaj somptuos, ornat, bizar.
Strategii textuale și argumentative
Luiza Petre Pârvan identifică, în structura complexă a operei, numeroase tehnici textuale (hipertext, intertext, paratext, metatext, arhitext) și tipuri discursive (narativ, argumentativ, conversațional, explicativ, descriptiv).
Prin parodie, ca intertext, autorul ironizează convențiile genului, creând o lume dezordonată și contradictorie. Idealurile morale, cum ar fi eroismul, patriotismul și sacrificiul pentru ceilalți, sunt depreciate și reduse la simulacru. Parodia acționează atât asupra temei, cât și asupra personajelor sau a "micro-secvențelor", care devin episoade comice lipsite de virtute sau solemnitate. Autorul merge chiar până la falsa intertextualitate, referindu-se constant la așa-zisele manuscrise de la Cioara sau Zănoaga.
Prin paratext, opera capătă un caracter explicativ și argumentativ. Paratextul aproape egalează cantitativ textul narativ propriu-zis, cuprinzând titlul, subtitlul, cele două prefețe, precum și stufoasele note de subsol. Acestea din urmă oferă cititorului cheile de lectură, dirijând astfel receptarea operei, fiind pe deasupra și o sursă savuroasă de umor.
Metatextul este utilizat prin două procedee principale. Primul constă în istoria încifrată a autorului și a textului propriu-zis, în care realitatea se îmbină cu ficțiunea, și care substituie românilor asupriți din Transilvania timpului pe robii țigani din vremea lui Vlad Țepeș. Al doilea tip de metatext se realizează prin intermediul celor 35 de comentatori din notele de subsol, fiecare cu metalimbajul propriu, și ia mai multe forme: explicativ, narativ și dialogal (schimb de replici între doi, trei, sau chiar patru comentatori).
Discursul argumentativ este de două tipuri: direct, prin vocea locutorului-autor sau a locutorului-narator, și indirect, prin vocile personajelor. Dialogul are un caracter oral, spontan. Locvacitatea îi caracterizează atât pe țigani, mari amatori de popasuri și taifasuri, cât și pe sfinți, diavoli și boieri deopotrivă. Opera în ansamblul ei poate fi considerată un manifest ficționalizat al unei intenții argumentative care invită cititorul să se întrebe de ce, nu doar cum, se spune ceea ce se spune.
Bibliografie
- Budai-Deleanu, Ion (1999). Țiganiada. Timișoara: Editura Amarcord. ISBN 9739244491. Studiu introductiv de G.I. Tohăneanu, ediție critică de Florea Fugariu
- Manolescu, Nicolae (2005). Arca lui Noe. București: Editura Gramar. ISBN 973-591-489-1.
- Petre-Pârvan, Luiza (2002). Strategii textuale și argumentative în Țiganiada. Pitești: Editura Pygmalion. ISBN 973-98520-2-5.
Legături externe
| Iluminism |
|---|
| Iluminismul în Anglia |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|  Isaac Newton
 Dimitrie Cantemir
 René Descartes
 Pierre Bayle
 Samuil Micu
 L’Encyclopédie ou Dictionnaire raisonné des sciences, des arts et des métiers, editată de Diderot și D’Alembert.
 Gheorghe Șincai
 Baruch Spinoza
 Petru Maior
 John Locke
 Anton Pann
 Immanuel Kant
 Cesare Beccaria Bonesana |
|---|
| Iluminismul în Austria |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul în Franța |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Școala de la Geneva |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul în Germania |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul în Irlanda |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul în Italia |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul în Polonia |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul portughez |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Iluminismul românesc
(sincron și târziu),
varii precursori
și diferite scrieri |
• Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae — Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei (Dimitrie Cantemir, scrisă între 1714 - 1716) • Historia moldo-vlachica — Istoria moldo-valahă, operă de erudiție despre originile românilor din Moldova, Muntenia și Transilvania, scrisă între 1714 și 1716, de Dimitrie Cantemir • Historia Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae — Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman - (Dimitrie Cantemir, scrisă între 1714 - 1716, dar publicată prima dată la Londra, 1734 - 1735, în engleză) • Elementa linguae daco romanae sive valachicae (Samuil Micu-Klein și Gheorghe Șincai, 1780) • Istoria pentru începuturile românilor în Dacia — (Petru Maior, 1812, Budapesta) • Țiganiada sau Tabăra țiganilor (ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812, prima epopee în limba română, Ioan Budai-Deleanu • De originibus populorum Transylvaniae — Despre originea popoarelor din Transilvania (Ioan Budai-Deleanu) • De unione trium nationum Transylvaniae — Despre unirea celor trei neamuri ale Transilvaniei (Ioan Budai-Deleanu) •
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul rus |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Iluminismul
din Serbia |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul scoțian |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul spaniol |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
| Iluminismul american |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Iluminismul din
Țările de Jos |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Concepte
fundamentale |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Lucrări
fundamentale |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Alte lucrări
reprezentative |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Lucrări / Concepte
antagonice |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Concepte înrudite
sau precursoare |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
|
Iluminism •
|
| Iluminism (format) → → Iluminism → Iluminismul românesc ← Iluminism românesc (format) |
|---|
| Iluminismul în lume |
- Iluminismul austriac (Maria Terezia)
- Iluminismul englez (Francis Bacon, Defoe, Hobbes, Hume, Hooke, Locke, Milton, Newton, Pope, Price, Reynolds, Sidney, Tindal, Wollstonecraft)
- Iluminismul francez (d'Argenson|, Bayle, Beaumarchais, Baronul de Buffon, Chamfort, du Châtelet, de Condillac, Marchizul de Condorcet, Descartes, Fontennelle, Helvétius, Baronul d'Holbach, de Jaucourt, Lavoisier, Leclerc, de Mably, Maréchal, Jean Meslier, Montesquieu, Morelly, Pascal, Quesnay, Reynal, Marchizul de Sade, Turgot, Voltaire)
- Enciclopediștii francezi (d'Alembert, Diderot)
- Școala de la Geneva (J-J. Rousseau, de Saussure)
- Iluminismul german (Gauss, von Goethe, von Herder, Kant, von Leibniz, Lessing, Schiller)
- Iluminismul irlandez (Boyle, Swift)
- Iluminismul italian (Bonesana, Galvani, Genovesi, Pagano, Salvemini, Verri)
- Iluminismul în Polonia (Czacki, Kołłątaj, Krasicki, Leszczyński, Niemcewicz, Poniatowski, Potocki, Staszic, Wybicki)
- Iluminismul în Portugalia (de Carvalho e Melo)
- Iluminismul în Rusia (Ecaterina a II-a, Petru cel Mare, Dașkova, Lomonosov, Novikov, Șcerbatov)
- Iluminismul în Serbia (Mrazović, Obradović)
- Iluminismul în Scoția (Blair, Boswell, Burns, Cullen, Ferguson, Gordon, Hutton, Millar, Ogilvie, Playfair, Reid, Smith, Stewart)
- Iluminismul în Spania (de Moratín, de Jovellanos)
- Iluminismul în Statele Unite ale Americii (John Adams, Franklin, Jefferson, Madison, Mason, Paine, Rittenhouse)
- Iluminismul în Țările de Jos (Bekker, Cunaeus, Grotius, Huygens, Koerbagh, van Leeuwenhoek, Lipsius, Spinoza, Swammerdam, Wyermars)
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
| Isaac Newton
Dimitrie Cantemir
Samuil Micu
Gheorghe Șincai
Baruch Spinoza
Anton Pann
John Locke
|
|---|
Iluminismul românesc
(sincron și târziu),
varii precursori
și diferite scrieri |
• Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae — Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei (Dimitrie Cantemir, scrisă între 1714 - 1716) • Historia moldo-vlachica — Istoria moldo-valahă, operă de erudiție despre originile românilor din Moldova, Muntenia și Transilvania, scrisă între 1714 și 1716, de Dimitrie Cantemir • Historia Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae — Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman - (Dimitrie Cantemir, scrisă între 1714 - 1716, dar publicată prima dată la Londra, 1734 - 1735, în engleză) • Elementa linguae daco romanae sive valachicae (Samuil Micu-Klein și Gheorghe Șincai, 1780) • Istoria pentru începuturile românilor în Dacia — (Petru Maior, 1812, Budapesta) • Țiganiada sau Tabăra țiganilor (ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812, prima epopee în limba română, Ioan Budai-Deleanu • De originibus populorum Transylvaniae — Despre originea popoarelor din Transilvania (Ioan Budai-Deleanu) • De unione trium nationum Transylvaniae — Despre unirea celor trei neamuri ale Transilvaniei (Ioan Budai-Deleanu) •
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Concepte
fundamentale |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Lucrări
fundamentale |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Alte lucrări
reprezentative |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Lucrări / Concepte
antagonice |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
Concepte înrudite
sau precursoare |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
|---|
|
Iluminism • Iluminism românesc • Secolul al 18-lea în România • Secolul al 19-lea în România • Modernism • Neoclasicism
|
.jpg)
