În acest articol, subiectul Petru Remus Troteanu va fi abordat din diferite perspective, cu scopul de a oferi o viziune amplă și detaliată a acestui subiect atât de relevant astăzi. În acest sens, vor fi prezentate diferitele aspecte legate de Petru Remus Troteanu, inclusiv istoria sa, impactul său asupra societății, implicațiile sale la nivel global și posibilele soluții și provocări pe care le pune. Vor fi analizate și diferitele opinii și poziții pe această temă, cu scopul de a oferi o viziune echilibrată și completă, care să permită cititorului să înțeleagă pe deplin importanța și complexitatea Petru Remus Troteanu astăzi.
Petru Remus Troteanu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Stâncești, România[1] ![]() |
Decedat | 1957 (71 de ani) ![]() București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | pictor cadru didactic universitar ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Petru Remus Troteanu (n. 16 mai 1885, Stâncești, județul Botoșani - m. 1957, București) este un pictor român. A debutat la Saloanele Oficiale în 1911 și la Tinerimea Artistică în 1912 unde a luat premiul I. A fost profesor la Academia de arte Frumoase de la Iași și bun prieten cu Tonitza, care în unele privințe la influențat. S-a remarcat ca peisagist. A pictat mai multe locașuri de cult: Biserica Armeană din București, interiorul bisericilor Stânca (Botoșani), Stejarul și Cuejdin (Neamț), Boureni (Iași). Fiind profesor la Academia de Arte Frumoase din Iași, în 1939 a proiectat și executat pictura bisericii de la Ipotești, împreună cu Veronica Constantinescu, inspiratoarea figurilor îngerești.