În lumea de astăzi, Brăduț Covaliu ocupă un loc proeminent în societate. Fie datorită impactului său asupra culturii populare, a relevanței sale în mediul academic sau a influenței sale asupra istoriei, Brăduț Covaliu este un subiect care nu trece neobservat. De-a lungul timpului, Brăduț Covaliu a generat mari dezbateri, a făcut obiectul unor cercetări ample și a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Brăduț Covaliu, analizând importanța sa, evoluția sa de-a lungul anilor și relevanța sa astăzi. De la origini până la impactul său asupra societății moderne, Brăduț Covaliu continuă să fie un subiect de interes și discuție constant.
Brăduț Covaliu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] ![]() Sinaia, Prahova, România ![]() |
Decedat | (67 de ani) ![]() București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | pictor profesor universitar ![]() |
Activitate | |
Studii | Universitatea Națională de Arte București ![]() |
Pregătire | Jean Alexandru Steriadi ![]() |
Mișcare artistică | realism socialist, Salonul Oficial de pictură și sculptură ![]() |
Premii | Ordinul Meritul Cultural ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Brăduț Covaliu (n. 1 aprilie 1924, Sinaia – d. 29 mai 1991, București) a fost un pictor român, reprezentant al realismului socialist.
Între 1942-1947, a studiat la Academia de arte frumoase din București avându-l ca profesor la pictură pe Jean Al. Steriadi. A debutat în 1953, expunând la Salonul Oficial, apoi a participat cu regularitate la expozițiile oficiale (republicane și municipale) precum și la numeroase expoziții de grup în țară și peste hotare, pe toate continentele. În 1962, reprezintă România la Bienala de la Veneția. În 1963, este ales secretar al Uniunii Artiștilor Plastici, iar în 1968, este ales Președinte al aceluiași for. Din 1969, desfășoară activitate didactică la Institutul pedagogic din București, apoi la Institutul „N. Grigorescu”.[2]
Brăduț Covaliu a debutat ca peisagist și portretist pe șantierul barajului Bicaz, unde a redat legăturile omului cu spațiul înconjurător, integrarea lui în freamătul vieții moderne.[3]
Brăduț Covaliu, care inițial s-a distins prin rigurozitatea desenului, temperanța culorilor și ingeniozitatea orchestrării acestora, a trecut de la peisaje de factură tradițională la peisaje cu elemente abstracte și simbolice. A realizat, de asemenea, naturi statice stilizate și decorative, precum și portrete cu unele note moderne, ușor cubiste.[4]