Margareta Sterian

În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Margareta Sterian, care a captat atenția și interesul multor oameni în ultimii ani. Vom aprofunda originile sale, relevanța actuală și impactul său în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De asemenea, vom analiza diferitele perspective și opinii care există în jurul Margareta Sterian, pentru a oferi cititorilor noștri o viziune completă și echilibrată. Prin acest articol, sperăm să oferim o înțelegere mai profundă și mai bogată a Margareta Sterian, precum și să încurajăm dezbaterea și reflecția în jurul acestui subiect fascinant.

Margareta Sterian

Margareta Sterian, autoportret
Date personale
Născută16 martie 1897(1897-03-16)
Buzău, România
Decedată (95 de ani)
Kfar Saba, Israel
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațietraducătoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură
PregătireRichard Canisius, Gore Mircescu
PremiiPremiul Ministerului Artelor pentru pictură, 1930
Premiul special al Uniunii Artiștilor Plastici din România, 1985
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Margareta Sterian (născută Weinberg,[2] n. , Buzău, România – d. ) a fost o pictoriță, scriitoare, ilustratoare, ceramistă și traducătoare română, de origine evreiască din România.[3][4] Fiica lui Iancu și Angelica Weinberg s-a născut în casa părinților săi din Buzău, aflată pe strada Carol I (azi Independenței).[5]

Biografie

A studiat în orașul natal și la Liceul german evanghelic din București, unde i-a avut ca profesori pe Ioan Slavici (limba română) și Richard Conisius (desen).[6] Margareta a rămas orfană în copilărie și a fost crescută de mătuși și de bunica sa, aceasta fiind cea care a încurajat-o să-și redea visele în artă și să nu renunțe, în pofida sărăciei și a bolii care le-a afectat pe amândouă.[4] Bunica îi spunea adesea că necazurile lor sunt din „mătase”.[4]

Ucenică a lui Gori Mircescu în ale picturii, a plecat la Paris, unde a urmat cursuri la Aca-demia Ranson și lˈÉcole de Louvre (1926-1929).[7] Revenită în țară, ia contact cu școala sociologică a lui Dimitrie Gusti și a luat parte la campania monografică de la Drăguș, realizând portrete pentru copiii și țărani, prezentate în expoziția seminarului de sociologie de la București și Dresda.[8][3] Frecventează grupările noi din artă și cercul literaților avangardiști din jurul revistei „Contimporanul” al cărei redactor era Ion Vinea, unde va debuta în 1930. Va publica poezii originale și traduceri (din Whitman, O'Neill, Faulkner, Aldridge)[9] în reviste de frunte, ilustrează cărți, participă la cele mai importante expoziții din București, dar și de peste hotare: Roma, Varșovia, Paris, Budapesta, Praga, Geneva, Tokio. Debutul editorial s-a produs în anul 1945, cu volumul Poezii.[10] Pentru Lucian Raicu în poemele Margaretei Sterian pulsează o viață secretă și au liniștea unui tablou.[11] În poezia Margaretei Sterian sunt și câteva teme pe care le aflăm și în pictura ei: vaza, circul, călărețul de circ, oglinda, colina, cupa și, bineînțeles, florile. Exprimate prin culori, obiectele și figurile au o materialitate mai puternică, sunt pregnante și adesea insolite.[12]

Distincții

Expoziții

  • 1929, la București, prima expoziție, în Sala Mozart, unde expune și lucrările de la Drăguș, fiindu-i acordat Premiul pentru cultură al Ministerului Artelor
  • 1933 - Galeriile Premiile Artei[14]
  • 1938 - expoziție în locuința sa din strada Vasile Lascăr nr. 8
  • 1944 - Căminul Artei
  • 1958 - București
  • 1965 - București
  • 1969 - Sala Dalles și Galeriile Katia Granoff din Paris (tapiserie)
  • 1971 - Sala Apollo București
  • 1974 - Galeria Simeza
  • între anii 1974-1975 expune tapiserie în muzeele din Brăila, Galați, Pitești, Timișoara și Buzău
  • 1977 - retrospectivă, Sala Dalles
  • 1979-1980, expune la Muzeul Național de Artă
  • 1984 - Art Center, Tokio și Muzeul Național de Artă, retrospectivă
  • 1985 - Premiul special al Uniunii Artiștilor Plastici din România
  • 1990 - Biblioteca franceză din București
  • 1992 - Art Center, Tokio
  • 1993 și 1998 - Muzeul Național de Artă, ultima fiind în colaborare cu Muzeul Județean Buzău

Expoziții internaționale

  • 1935 - Roma
  • 1937 - participă la Expoziția Internațională a Artelor și Industriei din Paris, unde obține Medalia de bronz pentru pictură[15]
  • 1947 - Budapesta
  • 1962 - Expoziția internațională de ceramică
  • 1966 - Galeriile Altamira din Geneva
  • 1966 - München
  • 1967 - Istanbul (diploma de onoare)
  • 1968 - Paris, Bologna, Lausanne
  • 1971 - Milano, Roma, Haga, Budapesta
  • 1979 - Tokio, Roma

Activitate literară

  • 1945 - Poezii (debut editorial)
  • 1947 - Antologia poeziei americane moderne
  • 1969 - Poeme
  • 1971 - Evocări de călătorie
  • 1974 - Soare difuz
  • 1977 - Poeme-Imagini-Proze

Proză

  • 1962 - Castelul de apă
  • 1977 - Din petece colorate
  • 1979 - Oblic peste lume

Traduceri și ediții

  • 1935 - Poezia poloneză contemporană
  • 1945 - Din jale se întrupează electra
  • 1945 - Poeme
  • 1947 - Antologie a poeziei americane moderne
  • 1957 - Victorie
  • 1962 - Aur și nisip
  • 1974 - Mîhnirea e mai grea decât marea
  • 1977 - Eternă bucurie-i frumusețea (Antologie de poezie britanică)[16]

Împreună cu poeta bucovineană de origine evreiască Dusza Czara-Rosenkranz⁠(de) a publicat în 1935 antologia Poezia poloneză contemporană.

A realizat și tapiserii și ceramică (Bestiarul, Adam și Eva, Talerul).[17]

A fost căsătorită de două ori, prima dată cu un bancher din Ploiești, iar a doua oară cu poetul, consilierul economic și diplomatul Paul Sterian.

Fundația omonimă

Există o fundație numită în memoria ei, fundație care din 1993 decernează premii pentru creație muzeografică și plastică,[18] iar liceul de artă din orașul natal, Buzău, îi poartă numele.[19]

Note

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Realitatea evreiască, nr. 288-289 (1088-1089) - 1-31 ianuarie 2008- Supliment
  3. ^ a b „The Jewish community from Buzau”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  4. ^ a b c Rosetti, Adina; Pătrașcu, Victoria; Iordan, Iulia; Grünbrg, Laura; Andone, Cristina (). NESUPUSELE: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă. Vol. 1. București: Univers. p. 20. ISBN 978-973-34-1068-3. 
  5. ^ Nicolescu, Valeriu (). 1000 de buzoieni pentru România. Alpha MDN Buzău. p. 382. 
  6. ^ Țarălungă, Ecaterina (). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera. p. 731. 
  7. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 415. 
  8. ^ Nicolescu, Valeriu; Petcu, Gheorghe (). Buzău-Râmnicu-Sărat: oameni de ieri oameni de azi. Alpha MDN. p. 456. 
  9. ^ Golopenția, Sanda (). „Margareta Sterian”. În Wilson, Katharina M. An Encyclopedia of continental women writers. 2: L-Z. New York and London: Garland Publishing Inc. pp. 1191–1192. 
  10. ^ Oproescu, Alexandru (). Scriitori buzoieni: fișier istorico-literar, ed. a 2-a, anastatică. Alpha MDN. p. 81-82. 
  11. ^ Raicu 1976, pp. 215-217, București.
  12. ^ Simion, Eugen (). Scriitori români de azi. Vol. 3. Cartea Românească. p. 93. 
  13. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 640 din 1968 privind conferirea de ordine și medalii unor membri ai Uniunii artiștilor plastici din Republica Socialistă România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 140, Partea I, luni 4 noiembrie 1968, p. 1265.
  14. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 415. 
  15. ^ Marcu, George; Ilinca, Rodica (). Enciclopedia personalităților feminine din România. Editura Meronia. p. 273. 
  16. ^ Oproescu, Alexandru (). Scriitori buzoieni. p. 82. 
  17. ^ Enciclopedia Universală Britanica. 14. Litera. . p. 351. 
  18. ^ „Premiile Margareta Sterian | Modernism” (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ „Liceul de arte din Buzău sărbătoreste 60 de ani de la înființare”, Radio România Muzical, , accesat în  

Bibliografie

  • Barbosa, Octavian (), Dicționarul artiștilor români contemporani, București: Editura Meridiane 
  • Bușneag, Olga (), Margareta Sterian, București: Editura Meridiane 
  • Deac, Mircea (), 300 de pictori români : dicţionar de pictură românească modernă, Bucureşti: Editura Noi Media Print, ISBN 978-973-7959-74-4 
  • Deac, Mircea; Octavian, Tudor (), 300 de pictori români. Dicționar de pictură românească modernă, București: Editura Noi Media Print 
  • Marcu, George; Ilinca, Rodica (), Enciclopedia personalităților feminine din România, București: Editura Meronia 
  • Nicolescu, Valeriu; Petcu, Gheorghe (), Buzău-Râmnicu Sărat: Oameni de ieri, Oameni de azi, Buzău: Alpha MDN 
  • Pavel, Amelia (), Pictori evrei din România 1848-1948, București: Editura HaSefer 
  • Pavel, Amelia (), Pictura românească interbelică, București: Editura Meridiane 
  • Prut, Constantin (), Dicționarul de Artă Moderna, București: Editura Albatros 
  • Raicu, Lucian (), Critica - formă de viață, București: Editura Cartea Românească, pp. 215–217 
  • Rosetti, Adina; Andone, Cristina; Grünberg, Laura; Iordan, Iulia; Pătrașcu, Victoria (), Nesupusele: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă, 1, București: Univers, ISBN 978-973-34-1068-3 
  • Stephani, Claus (), Imaginea evreului în pictura modernă. Studiu introductiv / Das Bild des Juden in der modernen Malerei. Eine Einführung (ed. bilingvă (română/germană)), București: Editura HaSefer, ISBN 973-630-091-9 
  • Sterian, Margareta (), Culorile cântecului, Cluj-Napoca: Editura Dacia 
  • Sterian, Margareta (), Opera grafică, București: Editura Tehnică 
  • Vida, Mariana (), Margareta Sterian, București: Muzeul Național de Artă al României 
  • Vida, Mariana (), Între cer și pământ. Grădinile de vis ale Margaretei Sterian, București: Editura Scaiul 

Legături externe