Acid docosahexaenoic

În lumea de astăzi, Acid docosahexaenoic a devenit un subiect de interes sporit pentru oameni de toate vârstele și mediile. Fie datorită relevanței sale istorice, a impactului asupra societății actuale sau a importanței sale pentru viitor, Acid docosahexaenoic este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent. De-a lungul anilor, a stârnit dezbateri, a provocat schimbări și a generat nesfârșite cercetări și studii în diferite discipline. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Acid docosahexaenoic, analizând influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi și ale societății în ansamblu.

Acid docosahexaenoic
Identificare
SMILES
Număr CAS6217-54-5
ChEMBLCHEMBL367149
PubChem CID445580
Formulă chimicăC₂₂H₃₂O₂[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară328,24 u.a.m.[1]  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Acidul docosahexaenoic (abreviat DHA din engleză docosahexaenoic acid) este un acid gras omega-3 polinesaturat (PUFA). Are notația 22:6(n-3). Este un component structural al creierului uman, al pielii și al retinei. Poate fi sintetizat de la acidul alfa-linolenic sau obținut din surse naturale precum laptele, peștele gras, uleiul de pește sau uleiul de alge.[2]

În organismele care nu consumă alge sau produse animale ce conțin DHA, acesta este sintetizat biochimic plecând de la acidul alfa-linolenic, un acid gras omega-3 cu catenă mai scurtă de origine vegetală.[3] Cantități limitate de acid eicosapentaenoic și acid docosapentaenoic sunt produse din acid alfa-linolenic în organismul femeilor tinere[4] și al bărbaților.[3] DHA din laptele matern este important pentru dezvoltarea bebelușilor.[5] Rata de obținere a DHA în organismul femeilor este cu 15% mai mare decât la bărbați.[6]

Note

  1. ^ a b c „Acid docosahexaenoic”, Docosahexaenoic acid (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ Guesnet P, Alessandri JM (). „Docosahexaenoic acid (DHA) and the developing central nervous system (CNS) - Implications for dietary recommendations”. Biochimie. 93 (1): 7–12. doi:10.1016/j.biochi.2010.05.005. PMID 20478353. 
  3. ^ a b Burdge, G. C.; Jones, A. E.; Wootton, S. A. (). „Eicosapentaenoic and docosapentaenoic acids are the principal products of α-linolenic acid metabolism in young men”. British Journal of Nutrition. 88 (4): 355–363. doi:10.1079/BJN2002662 Accesibil gratuit. PMID 12323085. 
  4. ^ Burdge, G. C.; Wootton, S. A. (). „Conversion of alpha-linolenic acid to eicosapentaenoic, docosapentaenoic and docosahexaenoic acids in young women”. British Journal of Nutrition. 88 (4): 411–20. doi:10.1079/BJN2002689 Accesibil gratuit. PMID 12323090. 
  5. ^ Malone, J. Patrick (). „The Systems Theory of Autistogenesis: Putting the Pieces Together”. SAGE Open. 2 (2): 215824401244428. doi:10.1177/2158244012444281 Accesibil gratuit. 
  6. ^ Giltay EJ, Gooren LJ, Toorians AW, Katan MB, Zock PL (). „Docosahexaenoic acid concentrations are higher in women than in men because of estrogenic effects”. The American Journal of Clinical Nutrition. 80 (5): 1167–74. doi:10.1093/ajcn/80.5.1167 Accesibil gratuit. PMID 15531662.