Viktor Orbán
Aspect mută în bara laterală ascunde Acest articol se referă la Viktor Orbán. Pentru alte sensuri, vedeți Orban (dezambiguizare). Nu confundați cu Ludovic Orban.
Viktor Orbán (pronunțat /ˈviktoɾ ˈoɾbaːn/) (n. 31 mai 1963, Székesfehérvár, Fejér, Ungaria) este un politician maghiar, prim-ministru al Ungariei între 1998-2002 și apoi din 2010 până în prezent. FIDESZ, formațiunea conservatoare pe care o conduce, a obținut la alegerile legislative din 2010 peste două treimi din mandate.
Biografie
Orbán Viktor s-a născut în orașul Székesfehérvár. A copilărit în localitățile rurale Alcsútdoboz și Felcsút. În 1977 s-a mutat cu familia în Székesfehérvár. A urmat un liceu cu profil de limbă engleză. Între 1981-1982 a efectuat serviciul militar, după care a urmat studiile la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1987. În 1989 a studiat un an la Oxford.
Viktor Orbán s-a căsătorit cu Anikó Lévai, de profesie juristă. Îi place foarte mult sportul, în special fotbalul și a jucat la echipa de fotbal din Felcsút.
Cariera politică
Viktor Orbán a fondat partidul FIDESZ în 30 martie 1988 (fides în latină înseamnă loialitate) FIDESZ = Alianța Uniunii Tineretului Democratic- Civic.
În 1990 a devenit membru al parlamentului ungar din partea partidului FIDESZ, partid de dreapta.
Prim-ministru
 | Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
În 1998 FIDESZ-MPP a câștigat alegerile cu 42% în alianță cu partidul Forumul Democrat Maghiar. Orbán avea la acea dată vârsta de 35 de ani. Noul guvern a luat măsuri de reformă radicale în administrația statului, în special privind economia și privatizarea, după modelul german. A creat noua funcție de cancelar, de asemenea după model german și austriac. A avut succes în privința economiei: inflația a scăzut de la 15% din anul 1998 la 10% în anul 1999, iar PIB-ul s-a ridicat de la 4% la 5%; a crescut exportul industrial, iar deficitul bugetar a scăzut. Ca urmare, cota de simpatizanți ai FIDESZ-ului s-a ridicat la 43%. Guvernul Orbán a continuat negocierile de aderare la UE, dar în ritm scăzut.
Partidul FIDESZ a colaborat în tăcere cu partidul ultra-naționalist din opoziție MIEP (în maghiară: Magyar Igazság és Élet Pártja). Liderul acestui partid era și este scriitorul István Csurka, care în guvernul Antall din perioada 1991 - 1992 a ocupat funcția de deputat și vice-președinte al partidului MDF, fiind și unul din fondatorii acelui partid. Csurka a fost scos din partidul MDF pe data 5 iunie 1993, după care, tot in 1993, a înființat partidul MIEP. În alegerile din 2002, MIEP a primt 4,37% din voturi, drept care nu a trecut pragul necesar de intrare in parlament de 5%. MIEP, un partid cu o retorică antisemită, a pretins că Tratatul de la Trianon ar fi fost injust şi nedrept şi a dorit revizia granițelor prin metode paşnice, scopul fiind crearea aşa-zisei Ungarii Mari. Această colaborare a fost considerată drept necesară deoarece majoritatea coaliției de la putere era mică şi fragilă, guvernul având nevoie de un sprijin mai larg în parlament.
În mass-media internațională partidul FIDESZ a fost criticat, în special pentru "legitimația maghiară", un certificat pentru ungurii de dincolo de granițele Ungariei. Justificația pentru crearea unui astfel de document a fost efectul negativ al Tratatului de la Trianon asupra maghiarilor de peste hotare. Premierul român Adrian Năstase a acceptat și a semnat la Budapesta, în 2002, înaintea alegerilor generale din Ungaria, o înțelegere cu guvernul maghiar asupra introducerii unei "legitimații de maghiar". Mai târziu, în martie, guvernul Orbán a fost criticat și de Federația juridică de la Bruxelles. În alegerile din 2002, FIDESZ a pierdut cu o diferență de doar câteva sute de voturi față de MSZP, drept care MIEP a pretins ca alegerile au fost fraudate.
Critici
Criticii lui Orbán au inclus lideri autohtoni și străini (inclusiv fostul secretar de stat al Statelor Unite Hillary Clinton, cancelarul german Angela Merkel, și președinții Comisiei Europene José Manuel Barroso, și Jean-Claude Juncker), organizații interguvernamentale, organizații neguvernamentale. Mai exact, el a fost acuzat că a continuat reforme antidemocratice; reducerea independenței presei din Ungaria, a sistemului judiciar și a băncii centrale; modificarea Constituției Ungariei pentru a preveni modificările legislației susținute de Fidesz; și de clientelism și nepotism.
Orbán a susținut în mod regulat investițiile în natalitate, care este scăzută în Ungaria. Orban a abordat „marea teorie a înlocuirii”, populară în rândul neo-naziștilor, care emulează o abordare nativistă de a respinge imigrația străină de frica înlocuirii de către imigranți: „Dacă Europa nu va fi populată de europeni în viitor și luăm acest lucru așa cum este dat, atunci vorbesc despre un schimb de populații, pentru a înlocui populația europenilor cu altele ”, a spus Orbán.
Unele partide de opoziție și critici îl consideră pe Orbán un oponent al integrării europene. În 2000, partidele de opoziție MSZP și SZDSZ și presa de stânga prezentau comentariul lui Orbán potrivit căruia „există viață în afara UE” ca dovadă a antieuropeismului și a simpatiilor sale cu dreapta radicală. În aceeași conferință de presă, Orbán a lămurit că „încercăm să facem aderarea rapidă, deoarece poate stimula creșterea economiei Ungariei”.
Magnatul de afaceri maghiaro-american și activistul politic George Soros a criticat că Orbán a gestionat criza europeană a migranților din 2015, spunând: "Planul său tratează protecția frontierelor naționale ca obiectiv și a refugiaților ca un obstacol. Planul nostru tratează protecția refugiaților ca fiind granițele obiective și naționale ca obstacol. "
Guvernul Orbán a început să atace Soros și ONG-urile sale încă de la începutul anului 2017, în special pentru sprijinul acordat imigrației mai deschise. În iulie 2017, ambasadorul israelian în Ungaria s-a alăturat grupurilor evreiești și alții pentru a denunța o campanie de panou publicitar susținută de guvern. Criticii lui Orbán au afirmat că „evocă amintiri despre afișele naziste din timpul celui de-al doilea război mondial”. Ambasadorul a declarat că campania „evocă amintiri triste, dar și semănă ura și frica”, o aparentă referință la Holocaust. Ore mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe din Israel a emis o „clarificare”, denunțându-l pe Soros, afirmând că „subminează continuu guvernele alese în mod democratic din Israel” și organizațiile finanțate „care defăimă statul evreu și încearcă să-i refuze dreptul de a se apăra”. Clarificarea a venit cu câteva zile înainte de o vizită oficială în Ungaria de către premierul israelian Benjamin Netanyahu. Mesajele anti-Soros au devenit elementele cheie ale comunicării și campaniei guvernului de atunci, care, printre altele, au vizat și Universitățile Central Europeane.
Politica externă
În septembrie 2016, i-a acuzat pe politicienii UE de nihilism pentru lipsa de reacție în fața valului de emigranți intrați în Europa începând cu 2015. De asemenea a pledat pentru înființarea unei armate a UE care, în opinia sa, ar trebui să controleze Marea Mediterană.
Note
- ^ a b https://www.youtube.com/watch?v=HBiV1h7Dm5E Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
- ^ a b „Viktor Orbán”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 9 aprilie 2014
- ^ a b Viktor Orbán, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în 9 octombrie 2017
- ^ a b Viktor Orban, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017
- ^ http://hetek.hu/belfold/200702/orban_hite Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
- ^ https://www.nytimes.com/2021/08/07/world/europe/tucker-carlson-hungary.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
- ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
- ^ „Letter to the Prime Minister of Hungary from the Secretary of State of the United States of America” (PDF). 23 decembrie 2011. Arhivat din original (PDF) la 7 mai 2016. Accesat în 5 mai 2016.
- ^ "Angela Merkel criticized Viktor Orban behind closed doors", Daily News Hungary, 9 October 2015.
- ^ „The European Commission reiterates its serious concerns over the Fourth Amendment to the Constitution of Hungary”. 12 aprilie 2013. Accesat în 5 mai 2016.
- ^ "Happy slaps, rambling speeches and jaw-dropping insults... this is the man who RUNS the EU", Daily Express, 28 June 2016.
- ^ „Press freedom a loser in Viktor Orbán's winner-take-all Hungary”. 2 decembrie 2011. Arhivat din original la 13 septembrie 2018. Accesat în 5 mai 2016.
- ^ „Orbán: van élet az EU-n kívül is”. Új Szó. 1 februarie 2002. Arhivat din original la 11 noiembrie 2014. Accesat în 19 martie 2019.
- ^ „Orbán Viktor – Wikidézet”. Wikiquote (în Hungarian). Accesat în 30 septembrie 2017. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
- ^ ""Orbán accuses Soros of stoking refugee wave to weaken Europe", Bloomberg, 30 October 2015.
- ^ Baker, Luke (10 July 2017) Israel backs Hungary, says financier Soros is a threat, Reuters, accessed 19 March 2019.
- ^ Ungaria: Premierul Viktor Orban îi acuză de "nihilism" pe liderii UE Arhivat în 12 septembrie 2016, la Wayback Machine., 11 septembrie 2016, Agerpres, accesat la 12 septembrie 2016
Legături externe
- Orban Viktor
- Fidesz
- Interviu cu dizidentul polonez Adam Michnik despre activitatea politică a lui Viktor Orbán Arhivat în 1 mai 2010, la Wayback Machine.
| Actualii lideri ai statelor membre NATO | |
|---|---|
| Secretar general Stoltenberg | |
| Control de autoritate |  |
|---|