Ioana Em. Petrescu

În lumea de astăzi, Ioana Em. Petrescu a căpătat o mare importanță și interes, generând numeroase discuții și cercetări în diferite domenii. De la apariția sa, Ioana Em. Petrescu a avut un impact semnificativ asupra societății, economiei, culturii și științei, printre alte aspecte. De-a lungul anilor, Ioana Em. Petrescu a evoluat și s-a adaptat la diferitele nevoi și cerințe ale contextului actual, jucând un rol crucial în dezvoltarea și transformarea diferitelor sectoare. Acesta este motivul pentru care este relevant să analizăm și să înțelegem în detaliu impactul și domeniul de aplicare al Ioana Em. Petrescu astăzi, precum și implicațiile sale viitoare.

Ioana Em. Petrescu
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Sibiu, România Modificați la Wikidata
Decedată (48 de ani) Modificați la Wikidata
Cluj-Napoca, România Modificați la Wikidata
PărințiDumitru Popovici Modificați la Wikidata
Căsătorită cuLiviu Petrescu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalistă
critic literar​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioana Em. Petrescu (n. , Sibiu, România – d. , Cluj-Napoca, România) a fost critic și istoric literar, specializată în modernism și postmodernism, eseist, eminescolog, scriitor și profesor universitar român.

Biografie

Profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității din Cluj. A fost fiica istoricului literar Dimitrie Popovici și soția criticului literar Liviu Petrescu, pe care îl cunoaște din perioada studenției. După absolvirea Facultății de Litere din Cluj, devine preparator și apoi asistent la Catedra de Literatură română.[1] Își ia doctoratul la Cluj cu o teză despre Ion Budai Deleanu, coordonată de profesorul Iosif Pervain. Este autoarea a două studii esențiale despre opera lui Mihai Eminescu. Își însoțea mereu studenții la Iași, la Colocviul Național Studențesc de critică „Mihail Eminescu” (ai cărui inițiatori și prim organizatori, înainte ca el sa devină o instituție în România, studenții, pe atunci, Tiberiu Mihail, București, și Ileana Fărcașiu, Cluj, i-au și avut sprijinul). Ultima ei carte, despre relația dintre postmodernism și poezia lui Ion Barbu, a fost editată postum. Prima imagine a omului Ioana Em. Petrescu a putut fi descoperită în epistolarul său american Molestarea fluturilor interzisă, carte apărută în 1998 într-o ediție îngrijită de Ioana Bot. Personalitatea ei a fost evocată de colegi în volumul Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu.[2]


Opere publicate (selectiv)

  • Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, București, Editura Minerva, 1979, ed. a II- a, Pitești, Editura Paralela 45, Colecția „Deschideri”, Seria „Universitas”, 2000, 252 p., ed. a III-a, 2005
  • Ion Budai Deleanu și eposul cosmic, Cluj, Editura Dacia, 1974, cartea reproduce teza sa de doctorat
  • Configurații, Cluj, Editura Dacia, 1981, ed. a II-a, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2002
  • Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj, Editura Dacia, 1989
  • Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, Editura Cartea Românească, 1993, ed. a II-a, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2006
  • Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu, volum colectiv, Cluj, Editura Dacia, 1991
  • Eminescu - poet tragic, Iași, Editura Junimea, 1994, ed. a II-a, Iași, Editura Junimea, 2001
  • Molestarea fluturilor interzisă (scrisori americane, 1981-1983), 1998
  • Modernism. Postmodernism. O ipoteză, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2003
  • Jurnal, Pitești, Editura Paralela 45, 2005
  • Studii de literatură română și comparată, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2005

Afilieri

Casa Memorială “Liviu și Ioana Em. Petrescu”

În 1999, când Liviu Petrescu s-a stins din viață, în lipsa unor moștenitori, bunurile mobile și imobile ale soților Petrescu au intrat în patrimoniul statului. În 2003, Guvernul României a decis ca tot fondul să fie trecut în administrarea Consiliului Județean Cluj[3], care a hotărât ca bunurile mobile și cele culturale să fie preluate, gestionate și puse în valoare ca un tot unitar în vederea organizării unei case memoriale. Astfel 2003 bunurile au intrat în patrimoniul Bibliotecii Județene  “Octavian Goga” Cluj. Astăzi casa memorială de pe Aleea Peana din Cluj-Napoca, adăpostește colecțiile de documente ale trei renumiți critici literari și profesori universitari clujeni: soții Liviu și Ioana Em. Petrescu și Dimitrie Popovici și îmbină statutul de casă memorială cu cea de bibliotecă publică, adresată tuturor utilizatorilor.[4]

Referințe

  • Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, vol. III, București, Editura Albatros, 2001
  • Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, P-R, București, Editura Univers Enciclopedic, 2006
  • Elena Voj, Contribuția Ioanei Em. Petrescu la studiul postmodernismului în teoria literară, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2006
  • Gheorghe Perian, Literatura în schimbare, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2010, pp. 142-147.

Legături externe

Note

  1. ^ „Petrescu, Liviu ; Petrescu, Ioana Em. - Memorie și cunoaștere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  2. ^ Liana Vescan (). „In memoriam Ioana Em. Petrescu (1941-1990)”. Vol. II: Biblioteca Județeană "Octavian Goga" Cluj: Două decenii de istorie 2000-220. Cluj-Napoca: Editura Școala Ardeleană: 241-247. 
  3. ^ „HG 379 02/04/2003 - Portal Legislativ”. legislatie.just.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Biblioteca Județeană "Octavian Goga" Cluj”. www.bjc.ro. Accesat în . 



Format:Eminescologie