Județul Ciuc (interbelic)

Județul Ciuc (interbelic) este un subiect de interes pentru un număr mare de oameni astăzi. Relevanța sa acoperă diferite domenii, iar importanța sa a fost recunoscută de-a lungul timpului. În acest articol vom explora diferite aspecte legate de Județul Ciuc (interbelic), de la originea sa până la impactul său asupra societății actuale. Vom analiza diferite perspective, vom asculta opiniile experților în domeniu și vom reflecta asupra influenței acestora asupra vieții noastre de zi cu zi. Județul Ciuc (interbelic) este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent, așa că este esențial să îl înțelegem temeinic pentru a lua decizii în cunoștință de cauză.

Județul Ciuc
Stema judeţului Ciuc Ciuc în România
stemă amplasare
Provincie: Transilvania
Reședința: Mercurea Ciuc
Populație:
 •Total 1930: 		Locul
146.584 loc.
Suprafață:
 •Total: 		Locul
4.993 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) patru plăși
(ulterior) cinci plăși
Modifică text Consultați documentația formatului

Județul Ciuc a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Miercurea Ciuc.

Întindere

Clădirea Tribunalului județului Ciuc din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită în anul 1904 și situată pe Str. Endre Szász nr. 6, este cunoscută în prezent ca Palatul de Justiție din Miercurea Ciuc și găzduiește Tribunalul județului Harghita.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea centrală a României Mari, în estul regiunii Transilvania. În prezent teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul județ Harghita. Se învecina la vest cu județul Odorhei, la nord cu județul Mureș, la est cu județele Neamț și Bacău, iar la sud cu județul Trei Scaune.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși:[1]

  1. Plasa Centrală,
  2. Plasa Frumoasa,
  3. Plasa Gheorgheni și
  4. Plasa Sân-Mărtin.

Ulterior a fost înființată a cincea plasă:

  1. Plasa Tulgheș.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 145.806 de locuitori, dintre care 82,7% maghiari, 14,4% români, 1,6% evrei, ș.a.[2] Din punct de vedere confesional marea majoritate a locuitorilor s-au declarat romano-catolici (81,3%), urmați de greco-catolici (13,8%), mozaici (1,7%), reformați (1,3%), ortodocși (1,3%) ș.a.[3]

Mediul urban

În 1930 populația urbană a județului era de 15.162 locuitori, dintre care 83,8% maghiari, 8,1% români, 5,6% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 78,9% romano-catolici, 5,9% mozaici, 4,5% greco-catolici, 4,2% reformați, 4,0% ortodocși, 1,2% armeano-catolici ș.a.

Materiale documentare

  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie

Referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Ciuc
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 130-133
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 586-587

Legături externe