Județul Vâlcea (interbelic)

În lumea de astăzi, Județul Vâlcea (interbelic) este un subiect de mare interes și relevanță. Fie în domeniul politic, social, cultural sau științific, Județul Vâlcea (interbelic) a captat atenția oamenilor de toate vârstele și din diferite părți ale lumii. Deoarece Județul Vâlcea (interbelic) continuă să fie subiect de dezbatere și analiză, este important să înțelegem impactul său asupra societății noastre și asupra lumii în general. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Județul Vâlcea (interbelic), de la originea sa până la posibilele sale implicații pentru viitor. Vom examina, de asemenea, diferitele perspective și opinii care există în jurul Județul Vâlcea (interbelic), cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.

Județul Vâlcea
Stema judeţului Vâlcea Vâlcea în România
stemă amplasare
Provincie: Oltenia
Reședința: Râmnicu Vâlcea
Populație:
 •Total 1930: 		Locul
246.659 loc.
Suprafață:
 •Total: 		Locul
4.081 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) cinci plăși
(ulterior) șase plăși
Modifică text Consultați documentația formatului

Județul Vâlcea a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reședința județului era orașul Râmnicu Vâlcea.

Întindere

Clădirea Prefecturii județului Vâlcea din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită în anul 1900 și situată pe Scuarul Revoluției nr. 1, găzduiește în prezent Judecătoria Râmnicu Vâlcea.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în nord-estul regiunii Oltenia. Județul se învecina la nord cu județul Sibiu, la est cu județele Argeș și Olt, la sud cu Romanați, iar la vest cu județele Dolj și Gorj. Cuprindea partea de vest a actualului județ Vâlcea. Teritoriile situate la est de râul Olt din actualul județ nu făceau parte din județul interbelic.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit în cinci plăși, până în anul 1930:[1]

  1. Plasa Cerna,
  2. Plasa Cozia,
  3. Plasa Drăgășani,
  4. Plasa Horezu și
  5. Plasa Zătreni.

În anul 1938, erau șase plăși, patru anterioare și două noi, rezultate prin reorganizarea sud-vestului județului:

  1. Plasa Cerna (cu reședința la Lădești),
  2. Plasa Cozia (cu reședința la Călimănești),
  3. Plasa Drăgășani (cu reședința la Drăgășani),
  4. Plasa Horezu (cu reședința la Horezu) și cele două plăși noi,
  5. Plasa Bălcești și
  6. Plasa Oltețu, rezultate prin reorganizarea sud-vestului județului.[2]

Populație

Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 246.713 locuitori, dintre care 97,4% români, 1,6% țigani, 0,2% germani, 0,2% maghiari, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional, a fost înregistrată următoarea alcătuire: 99,0% ortodocși, 0,4% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a.

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 31.909 locuitori, dintre care 94,8% români, 1,3% țigani, 1,0% germani, 0,8% evrei, 0,7% maghiari ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,4% romano-catolici, 0,8% mozaici, 0,7% lutherani, 0,3% greco-catolici ș.a.

Referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Vâlcea
  2. ^ „Istorie locală - Județul Vâlcea în perioada 1920-1940”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe