Județul Năsăud (interbelic)

_ Problema Județul Năsăud (interbelic) este o problemă care a captat atenția cadrelor universitare, a oamenilor de știință și a entuziaștilor deopotrivă. Județul Năsăud (interbelic) a fost mult timp subiect de dezbatere și studiu, iar importanța sa a depășit diverse discipline. De-a lungul anilor, a fost posibil să vedem cum Județul Năsăud (interbelic) a evoluat și s-a adaptat la schimbările din societate și tehnologie. În acest articol, vom explora rădăcinile și impactul contemporan al Județul Năsăud (interbelic), precum și posibilele implicații pentru viitor.

Județul Năsăud
Stema judeţului Năsăud Năsăud în România
stemă amplasare
Provincie: Transilvania
Reședința: Bistrița
Populație:
 •Total 1930: 		Locul
144.131 loc.
Suprafață:
 •Total: 		Locul
4.326 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) patru plăși
(ulterior) șase plăși
Modifică text Consultați documentația formatului

Județul Năsăud a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Bistrița.

Întindere

Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea central-nordică a României Mari, în nordul regiunii Transilvania. Teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Bistrița-Năsăud. Județul se învecina la sud cu județul Mureș și cu o mică porțiune din județul Cluj, la vest cu județul Someș, la nord cu județul Maramureș, iar la est cu județele Câmpulung și Neamț. Județul Năsăud a fost succesorul comitatului Bistrița-Năsăud care a funcționat în perioada 1876-1920.

Organizare

Județul era împărțit în inițial în patru plăși:[1]

  1. Plasa Bârgău,
  2. Plasa Năsăud,
  3. Plasa Rodna și
  4. Plasa Șieu.

Ulterior numărul plășilor județului a devenit șase, prin înființarea a două plăși noi:

  1. Plasa Centrală și
  2. Plasa Lechința.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Năsăud era de 144.131 locuitori, dintre care 71,5% români, 14,4% germani, 5,2% maghiari, 4,4% evrei, 4,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă domina limba română (73,9%), urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiș (4,1%) ș.a.[2] Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocși, 4,4% mozaici, 3,6% reformați, 2,3% romano-catolici ș.a.[3]

Mediul urban

Populația urbană a județului era în 1930 de 17.640 de locuitori, dintre care 48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48,5%), urmată de germană (26,9%), idiș (13,9%), maghiară (9,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocși, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformați ș.a.

Materiale documentare

  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie

Referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Năsăud
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 304-307
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 673-674

Legături externe