Județul Mureș (interbelic)

Județul Mureș (interbelic) a fost subiect de interes și dezbatere de mult timp. Importanța sa constă în impactul pe care îl are asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în profunzime ce înseamnă Județul Mureș (interbelic), istoria sa, relevanța sa actuală și proiecția sa viitoare. În plus, vom analiza modul în care Județul Mureș (interbelic) afectează diferite sectoare ale societății și cum a evoluat de-a lungul timpului. Cu o perspectivă critică și obiectivă, acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare despre Județul Mureș (interbelic) și influența sa în lumea de astăzi.

Județul Mureș
Stema judeţului Mureș Mureș în România
stemă amplasare
Provincie: Transilvania
Reședința: Târgu Mureș
Populație:
 •Total 1930: 		Locul
289.456 loc.
Suprafață:
 •Total: 		Locul
4.856 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) șapte plăși
(ulterior) zece plăși
Modifică text Consultați documentația formatului

Județul Mureș a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Târgu Mureș.

Întindere

Clădirea Prefecturii județului Mureș din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric a fost construită între anii 1745-1843 și este situată pe Str. Bolyai nr. 5.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea central-nordică a României Mari, în centrul regiunii Transilvania. Cea mai mare parte din teritoriul județului interbelic se regăsește în actualul județ Mureș, cu excepția zonei de nord-est, care se găsește în județul Harghita, și a zonei de nord-vest, care intră în componența județului Bistrița-Năsăud de astăzi. Județul se învecina la sud cu județul Târnava Mică, la sud-vest cu județul Turda, la vest cu județul Cluj, la nord cu județul Năsăud, la nord-est cu județele Câmpulung și Neamț, iar la sud-est cu județele Ciuc și cu Odorhei.

Organizare

Județul Mureș era împărțit inițial în șapte plăși:[1]

  1. Plasa Band,
  2. Plasa Miercurea Nirajului,
  3. Plasa Râciu,
  4. Plasa Reghin,
  5. Plasa Mureș,
  6. Plasa Teaca și
  7. Plasa Toplița.

Ulterior a fost adăugată Plasa Gurghiu, iar plășile Mureș și Reghin au fost împărțite. Prin urmare, numărul plășilor care alcătuiau județul Mureș a crescut la zece.

Județul avea pe teritoriul său două localități urbane: Târgu Mureș (municipiu și reședința județului) și Reghin (comună urbană sau oraș).

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului Mureș era de 289.546 locuitori, dintre care 45,8% români, 42,6% maghiari, 3,9% germani, 3,9% țigani, 3,4% evrei ș.a. După limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească.[2] Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a.[3]

Mediul urban

Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.

Materiale documentare

  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie

Referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Mureș
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 290-297
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 666-669

Legături externe