Județul Lăpușna (interbelic)

În acest articol, este explorat impactul Județul Lăpușna (interbelic) asupra diferitelor aspecte ale societății actuale. Acesta analizează modul în care această influență a modelat modul în care interacționăm, gândim și ne raportăm la mediul nostru. Județul Lăpușna (interbelic) a fost subiect de dezbatere și studiu în diferite domenii ale cunoașterii, de la psihologie la economie, inclusiv politică și tehnologie. De-a lungul istoriei, Județul Lăpușna (interbelic) a jucat un rol crucial în evoluția umanității, iar relevanța sa continuă să fie palpabilă și astăzi. Acest articol discută în detaliu domeniul de aplicare al Județul Lăpușna (interbelic) și examinează implicațiile sale pentru lumea noastră contemporană.

Pentru județul omonim existent pe parcursul anilor 1998–2003 în Republica Moldova, vedeți Județul Lăpușna (Republica Moldova).
Județul Lăpușna
Stema judeţului Lăpușna Lăpușna în România
stemă amplasare
Provincie: Basarabia
Reședința: Chișinău
Populație:
 •Total 1930: 		Locul
419.621 loc.
Suprafață:
 •Total: 		Locul
4.181 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: cinci plăși
Modifică text Consultați documentația formatului


Județul Lăpușna a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era municipiul Chișinău.

Întindere

Clădirea Primăriei municipiului Chișinău (reședința județului Lăpușna) în perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, situată pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83, în Sectorul Centru, și-a păstrat destinația până în prezent.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea estică a României Mari, în centrul regiunii Basarabia. Actualmente, teritoriul județului face parte în totalitate din Republica Moldova. Se învecina la nord cu județul Orhei, la sud-est cu județul Tighina, la sud cu județul Cahul, la sud-vest cu județul Fălciu, la vest cu județul Iași, iar la nord-vest cu județul Bălți. În partea de nord-est, pe o scurtă porțiune din Nistru, județul Lăpușna avea graniță comună cu Uniunea Sovietică.

Organizare

Teritoriul județului Lăpușna era împărțit în cinci plăși:[1]

  1. Plasa Călărași,
  2. Plasa Chișinău,
  3. Plasa Hâncești,
  4. Plasa Nisporeni și
  5. Plasa Vorniceni.

Pe teritoriul județului se aflau două localități urbane: Chișinău (reședința județului, cu statutul de municipiu, a doua localitate ca mărime din România Mare după București) și Călărași-Târg (cu statutul de comună urbană sau oraș).

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 419.621 de locuitori, dintre care 77,8% români, 11,9% evrei, 7,1% ruși ș.a.[2] Din punct de vedere confesional marea majoritate era alcătuită din ortodocși (86,1%), urmați de mozaici (12,1%) ș.a.

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 119.672 de locuitori, dintre care 41,2% români, 37,3% evrei, 16,6% ruși, 1,2% poloni ș.a.[2] Din punct de vedere confesional orășenimea era formată din 58,4% ortodocși, 37,7% mozaici, 1,5% romano-catolici ș.a.

Materiale documentare

  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă

Referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Lăpușna
  2. ^ a b Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 268-269

Legături externe