În lumea de astăzi, Județul Gorj (interbelic) a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Cu impactul său asupra societății și asupra vieții de zi cu zi, Județul Gorj (interbelic) a stârnit dezbateri și a generat nenumărate opinii divergente. De la apariția sa, Județul Gorj (interbelic) a captat atenția cadrelor universitare, a oamenilor de știință, a experților în tehnologie, a liderilor politici, a activiștilor și a cetățenilor de rând. În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Județul Gorj (interbelic), analizând ramificațiile sale în diferite domenii și expunând perspective variate asupra acestui subiect controversat.
Județul Gorj | |||||
| |||||
Provincie: | Oltenia | ||||
Reședința: | Târgu Jiu | ||||
Populație: •Total 1930: |
Locul 206.339 loc. | ||||
Suprafață: •Total: |
Locul 4.579 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) patru plăși (ulterior) șase plăși | ||||
Modifică text ![]() |
Județul Gorj a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reședința județului era orașul Târgu Jiu.
Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în nordul regiunii Oltenia. Actualmente, teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul județ Gorj. Se învecina la vest cu județul Mehedinți, la nord cu județele Hunedoara și Sibiu, la est cu județul Vâlcea, iar la sud cu județul Dolj.
Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși:[1]
Ulterior au fost înființate două plăși noi:
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 206.339 de locuitori, din care: 97,9% români, 1,7% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional erau 99,6% ortodocși.
În 1930 populația urbană a județului era de 13.030 locuitori, dintre care 90,0% români, 4,6% țigani, 1,1% germani, 0,9% maghiari, 0,8% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 95,8% ortodocși, 2,2% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.