Județul Mehedinți (interbelic)

În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Județul Mehedinți (interbelic), care a generat un mare interes și dezbatere astăzi. Județul Mehedinți (interbelic) este un subiect de mare relevanță în societatea contemporană, iar impactul său se extinde la diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. Pe parcursul acestor pagini, vom analiza diferitele abordări și perspective asupra Județul Mehedinți (interbelic), precum și influența acesteia asupra culturii, politicii, economiei și în alte domenii. În plus, vom examina implicațiile Județul Mehedinți (interbelic) asupra vieții oamenilor și modul în care acest subiect poate fi abordat din diverse discipline și puncte de vedere. Alăturați-vă nouă în această călătorie de explorare despre Județul Mehedinți (interbelic) și descoperiți importanța pe care o are în societatea noastră contemporană!

Pentru alte utilizări ale antroponimului și toponimului Mehedinți, vedeți Mehedinți (dezambiguizare).
Județul Mehedinți
Stema judeţului Mehedinți Mehedinți în România
stemă amplasare
Provincie: Oltenia
Reședința: Turnu Severin
Populație:
 •Total 1930: 		Locul
303.878 loc.
Suprafață:
 •Total: 		Locul
5.320 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) patru plăși
(ulterior) opt plăși
Modifică text Consultați documentația formatului

Județul Mehedinți a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reședința județului era municipiul Turnu Severin.

Întindere

Clădirea Tribunalului județului Mehedinți din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric a fost construită la începutul secolului al XX-lea și este situată pe Str. Carol I nr. 14 din Drobeta-Turnu Severin. În prezent, edificiul are aceeași destinație.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în vestul regiunii Oltenia. Actualmente, teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul județ Mehedinți cu excepția părții nordice ce aparține de județul Gorj, în timp ce o mică parte din fostul județ Severin în care se găsea orașul Orșova face parte în prezent din Mehedinți. Se învecina la vest cu Iugoslavia, la nord-vest cu județul Severin, la nord cu județul Hunedoara, la est cu județele Gorj și Dolj, iar la sud Bulgaria.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși:[1]

  1. Plasa Câmpul,
  2. Plasa Cloșani,
  3. Plasa Motru și
  4. Plasa Ocolul.

Ulterior, plasa Câmpul a fost desființată și au fost înființate următoarele cinci plăși:

  1. Plasa Bâcleș,
  2. Plasa Broșteni,
  3. Plasa Cujmiru,
  4. Plasa Devesel și
  5. Plasa Vânju Mare.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 303.878 de locuitori, din care: 98,7% români, 1,2% țigani, 0,3% germani ș.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistrați 99,0% ortodocși, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a.

Mediul urban

Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1,5% mozaici, 0,4% greco-catolici, 0,4% lutherani ș.a.

Referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Mehedinți

Legături externe