Trioxid de telur

În lumea de astăzi, Trioxid de telur a devenit un subiect de interes din ce în ce mai relevant. Fie că vorbim despre tehnologie, știință, politică, economie sau orice alt domeniu, Trioxid de telur joacă un rol fundamental în viața noastră. Odată cu progresul societății și dezvoltarea de noi idei, Trioxid de telur a căpătat o importanță care nu poate fi ignorată. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Trioxid de telur, analizând impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origine până la evoluția sa actuală, Trioxid de telur a fost un subiect de discuție constantă în lumea contemporană.

Identificare
Trioxid de telur
Nume IUPAC	Trioxid de telur
Alte denumiri	Oxid de telur (VI)
SMILES O=(=O)=O
Număr CAS	13451-18-8
PubChem CID	83481
Informații generale
Formulă chimică	TeO₃
Aspect	cristale galbene-portocalii (α-TeO₃)
Masă molară	175,6 g/mol
Proprietăți
Densitate	5,07 g/cm³
Starea de agregare	solidă
Punct de topire	430 °C
Nelistat
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Trioxidul de telur este un compus anorganic cu formula TeO₃. Molecula de trioxid de telur conține un atom de telur în starea de oxidare +6.

Polimorfi

Există două forme de trioxid de telur, cea galbenă/roșie (α-TeO₃) și cea gri, romboedrică (β-TeO₃), care este mai puțin reactivă. ^[1]
α-TeO₃ are o structură similară cu cea a fluorurii de fier (III) (FeF₃), cu unități octaedrice de TeO₆ unite în toate vârfurile. ^[2]

Obținere

α-TeO3 poate fi obținut prin încălzirea acidului ortoteluric, Te(OH)₆, la temperaturi mai mari de 300°C: ^[1]

\mathrm {H_{6}TeO_{6}\ {\xrightarrow {220-320^{o}C}}\ TeO_{3}+3H_{2}O}

Forma β-TeO₃ poate fi preparată prin încălzirea α-TeO₃ cu O₂ și H₂SO₄ într-un tub închis.
α-TeO₃ nu reacționează cu apa, dar devine un agent oxidant puternic când este încălzit. ^[2] Cu bazele alcaline formează telurați. ^[2]

Referințe

^ ^a ^b Inorganic Chemistry,Egon Wiberg, Arnold Frederick Holleman Elsevier 2001 ISBN 0-12-352651-5
^ ^a ^b ^c Greenwood, Norman N.; Earnshaw, Alan (1997). Chemistry of the Elements (Ediția a 2-a). Butterworth-Heinemann. ISBN 0080379419.

v d m Oxizi
Valențe variate	Tetroxid de stibiu (Sb₂O₄) • Oxid de cobalt (II,III) (Co₃O₄) • Oxid de fier (II,III) (Fe₃O₄) • Tetroxid de plumb (Pb₃O₄) • Suboxid de carbon (C₃O₂) • Oxid de mangan (II,III) (Mn₃O₄) • Oxid de argint (I,III) (AgO)
Starea de oxidare -1	Difluorură de oxigen (OF₂)
Starea de oxidare +1	Oxid de cesiu (Cs₂O) • Oxid de cupru (I) (Cu₂O) • Monoxid de dicarbon (C₂O) • Monoxid de diclor (Cl₂O) • Oxid de litiu (Li₂O) • Oxid de potasiu (K₂O) • Oxid de rubidiu (Rb₂O) • Oxid de argint (I) (Ag₂O) • Oxid de taliu (I) (Tl₂O) • Oxid de sodiu (Na₂O) • Apă (H₂O)
Starea de oxidare +2	Monoxid de aluminiu (AlO) • Oxid de bariu (BaO) • Oxid de beriliu (BeO) • Oxid de cadmiu (CdO) • Oxid de calciu (CaO) • Monoxid de carbon (CO) • Oxid de crom (II) (CrO) • Oxid de cobalt (II) (CoO) • Oxid de cupru (II) (CuO) • Oxid de fier (II) (FeO) • Oxid de plumb (II) (PbO) • Oxid de magneziu (MgO) • Oxid de mercur (II) (HgO) • Oxid de nichel (II) (NiO) • Monoxid de azot (NO) • Oxid de paladiu (II) (PdO) • Oxid de stronțiu (SrO) • Monoxid de sulf (SO) • Oxid de staniu (II) (SnO) • Oxid de titan (II) (TiO) • Oxid de vanadiu (II) (VO) • Oxid de zinc (ZnO)
Starea de oxidare +3	Oxid de aluminiu (Al₂O₃) • Trioxid de stibiu (Sb₂O₃) • Trioxid de arsen (As₂O₃) • Oxid de bismut (Bi₂O₃) • Trioxid de bor (B₂O₃) • Oxid de crom (III) (Cr₂O₃) • Trioxid de azot (N₂O₃) • Oxid de erbiu (III) (Er₂O₃) • Oxid de gadoliniu (III) (Gd₂O₃) • Oxid de galiu (III) (Ga₂O₃) • Oxid de holmiu (III) (Ho₂O₃) • Oxid de indiu (III) (In₂O₃) • Oxid de fier (III) (Fe₂O₃) • Oxid de lantan (III) (La₂O₃) • Oxid de lutețiu (III) (Lu₂O₃) • Oxid de nichel (III) (Ni₂O₃) • Trioxid de fosfor (P₂O₃) • Oxid de promețiu (III) (Pm₂O₃) • Oxid de rodiu (III) (Rh₂O₃) • Oxid de samariu (III) (Sm₂O₃) • Oxid de scandiu (III) (Sc₂O₃) • Oxid de terbiu (III) (Tb₂O₃) • Oxid de taliu (III)Tl (₂O₃) • Oxid de tuliu (III) (Tm₂O₃) • Oxid de titan (III) (Ti₂O₃) • Oxid de volfram (III) (W₂O₃) • Oxid de vanadiu (III) (V₂O₃) • Oxid de yterbiu (Yb₂O₃) • Oxid de ytriu (Y₂O₃) • Oxid de praseodim (III) (Pr₂O₃)
Starea de oxidare +4	Dioxid de carbon (CO₂) • Trioxid de carbon (CO₃) • Oxid de ceriu (IV) (CeO₂) • Dioxid de clor (ClO₂) • Oxid de crom (IV) (CrO₂) • Tetroxid de azot (N₂O₄) • Dioxid de germaniu (GeO₂) • Oxid de hafniu (IV) (HfO₂) • Oxid de plumb (IV) (PbO₂) • Oxid de mangan (IV) (MnO₂) • Dioxid de azot (NO₂) • Dioxid de plutoniu (PuO₂) • Oxid de rodiu (IV) (RhO₂) • Oxid de ruteniu (IV) (RuO₂) • Dioxid de seleniu (SeO₂) • Dioxid de siliciu (SiO₂) • Dioxid de sulf (SO₂) • Dioxid de telur (TeO₂) • Dioxid de thoriu (ThO₂) • Dioxid de staniu (SnO₂) • Dioxid de titan (TiO₂) • Oxid de wolfram (IV) (WO₂) • Dioxid de uraniu (UO₂) • Oxid de vanadiu (IV) (VO₂) • Dioxid de zirconiu (ZrO₂)
Starea de oxidare +5	• Pentoxid de stibiu (Sb₂O₅) • Pentoxid de arsen (As₂O₅) • Pentoxid de diazot (N₂O₅) • Pentoxid de niobiu (Nb₂O₅) • Pentoxid de fosfor (P₂O₅) • Pentoxid de tantal (Ta₂O₅) • Oxid de vanadiu (V) (V₂O₅)
Starea de oxidare +6	Trioxid de crom (CrO₃) • Trioxid de molibden (MoO₃) • Trioxid de reniu (ReO₃) • Trioxid de seleniu (SeO₃) • Trioxid de sulf (SO₃) • Trioxid de telur (TeO₃) • Trioxid de wolfram (WO₃) • Trioxid de uraniu (UO₃) • Trioxid de xenon (XeO₃)
Starea de oxidare +7	Heptoxid de diclor (Cl₂O₇) • Oxid de mangan (VII) (Mn₂O₇) • Oxid de reniu (VII) (Re₂O₇) • Oxid de technețiu (VII) (Tc₂O₇)
Starea de oxidare +8	Tetroxid de osmiu (OsO₄) • Tetroxid de ruteniu (RuO₄) • Tetroxid de xenon (XeO₄) • Tetroxid de iridiu (IrO₄) • Tetroxid de hasiu (HsO₄)
Altele	Superoxid · Peroxid · Oxocarbon · Suboxidă · Oxianion · Ozonuri ·
Oxizii sunt sortați după stările de oxidare ale elementului Categorie:Oxizi