În lumea de astăzi, Plasa Borșa a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Fie că este un fenomen social, un progres tehnologic, o figură istorică sau orice alt aspect al vieții moderne, Plasa Borșa a captat atenția diferitelor audiențe și a generat dezbateri intense în diverse cercuri. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Plasa Borșa, de la originea sa până la implicațiile sale actuale, cu scopul de a oferi cititorului o viziune cuprinzătoare și contextualizată asupra acestui subiect semnificativ în prezent.
Plasa Borșa a fost o unitate administrativă în cadrul județului Cluj (interbelic). Reședința de plasă era localitatea Borșa.
Conform datelor recensământului din 1930 plasa număra 20.516 locuitori, dintre care 82,2% români, 14,3% maghiari, 2,1% țigani, 1,2% evrei ș.a.[1] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 80,6% greco-catolici, 13,9% reformați, 1,9% ortodocși, 1,6% romano-catolici, 1,2% mozaici ș.a.[2]