Lumea este plină de mistere și curiozități, iar Județul Sibiu (interbelic) nu face excepție. Din timpuri imemoriale, Județul Sibiu (interbelic) a fost subiect de cercetare, dezbatere și speculație. Influența sa se extinde în diferite zone ale societății, provocând atât admirație, cât și intrigi. În acest articol, vom explora în detaliu tot ceea ce are legătură cu Județul Sibiu (interbelic), de la origini până la implicațiile sale de astăzi. Nu contează dacă ești expert în acest subiect sau pur și simplu ești curios să afli mai multe despre el, acest articol te va duce în lumea fascinantă a Județul Sibiu (interbelic).
Județul Sibiu | |||||
| |||||
Provincie: | Transilvania | ||||
Reședința: | Sibiu | ||||
Populație: •Total 1930: |
Locul 194.619 loc. | ||||
Suprafață: •Total: |
Locul 3.531 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) patru plăși (ulterior) șase plăși | ||||
Modifică text ![]() |
Județul Sibiu a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Sibiu.
Județul se afla în partea centrală a României Mari, în sudul regiunii Transilvania. Întinderea județului era în mare aceea a comitatului Sibiu, însă fără districtul Sebeșului Săsesc, care a trecut în 1920 la județul Alba, în schimb cu districtul Vizocna din comitatul Alba de Jos și cu comunele Agârbiciu, Buia, Frâua, Hașag, Șelca Mare și Șelca Mică din comitatul Târnava Mare. Județul cuprindea astfel partea de sud-vest a actualului județ Sibiu. Se învecina la vest cu județele Hunedoara și Alba, la nord cu județele Târnava Mică și Târnava Mare, la est cu județul Făgăraș, iar la sud cu județele Gorj și Vâlcea.
În anul 1930 teritoriul județului era împărțit în orașul Sibiu și patru plăși:[1]
În anul 1937 teritoriul județului era împărțit în orașul Sibiu și șase plăși:
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 194.619 de locuitori, dintre care 62,0% români, 29,3% germani, 4,7% maghiari, ș.a.[2] Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 52,0% ortodocși, 27,8% lutherani, 12,7% greco-catolici, 4% romano-catolici, 2,2% reformați ș.a.[3]
Populația urbană a județului era alcătuită din 43,8% germani, 37,7% români, 13,2% maghiari, 2,7% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba germană (44,7%), urmată de română (38,5%), maghiară (13,7%), idiș (1,4%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației urbane era următoarea: 38,8% lutherani, 31,5% ortodocși, 12,9% romano-catolici, 7,5% greco-catolici, 5,2% reformați, 2,9% mozaici ș.a.