Anatol E. Baconsky

În acest articol vom vorbi despre Anatol E. Baconsky, un subiect care, fără îndoială, sună familiar pentru mulți. De-a lungul timpului, Anatol E. Baconsky a căpătat o relevanță semnificativă în diverse domenii, de la politică la cultura populară. Este un subiect care a stârnit dezbateri și controverse și care a lăsat o amprentă de neșters în istorie. În acest articol vom explora diferitele fațete ale Anatol E. Baconsky, de la originea sa până la impactul său asupra lumii de astăzi. Indiferent dacă sunteți familiarizat cu Anatol E. Baconsky sau dacă explorați acest subiect pentru prima dată, acest articol vă va oferi o privire de ansamblu amplă și detaliată pentru a înțelege importanța și relevanța sa astăzi.

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Anatol E. Baconsky
Date personale
Nume la naștereAnatol Emilian Baconschi Modificați la Wikidata
Născut[4][5] Modificați la Wikidata
Cofa, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani)[4][5] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimoarte accidentală​[6] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
poet
critic literar​
traducător
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Comunist Român  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Babeș-Bolyai (jurisprudență, )[1]
Mișcare/curent literarrealism socialist[2]  Modificați la Wikidata
Specie literarăProletcult[3]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Anatol Eftimie Baconsky (n. , Cofa, România – d. , București, România) a fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător român de orientare modernistă, asociat și cu mișcarea suprarealistă din România. Este tatăl diplomatului, scriitorului și politicianului Teodor Baconschi. A publicat sub numele A. E. Baconsky.

Familia

A fost fiul lui Eftimie Baconsky, preot ortodox basarabean, și al Liubei. Inițiala E. din numele său provine de la prenumele tatălui, Eftimie, după obicei rusesc. A fost fratele criticului și istoricului literar Leon Baconsky, respectiv tatăl lui Teodor Baconschi.

Studiile

A urmat liceul la Chișinău și la Râmnicu Vâlcea. Între 1946 și 1949 a frecventat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți (1943), cu eseu în „Tribuna nouă” din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul Poezii. A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului. Traduce mult din lirica universală, din Salvatore Quasimodo, Carl Sandburg, Arthur Lundkvist și este autorul volumului Panorama poeziei universale contemporane, un compendiu al poeziei moderniste europene. A murit în cutremurul din 4 martie 1977.

Opera (selectiv)

Volume de poezii

  • Copiii din valea Arieșului, 1951
  • Cântece de zi și noapte, 1954
  • Două poeme, 1956
  • Fluxul memoriei, 1957; volum retrospectiv, 1967
  • Dincolo de iarnă, 1957
  • Imn către zorii de zi, 1962
  • Fiul risipitor, 1964
  • Cadavre în vid, 1969
  • Corabia lui Sebastian, 1978, volum postum

Proză

Eseuri -- Publicistică

  • Colocviu critic, 1957
  • Meridiane. Pagini despre literatura universală contemporană, 1965, ed. a II-a, 1969
  • Remember, vol. I-II, 1968
  • Botticelli, Editura Meridiane, 1976
  • Botiicelli ca ilustrator al lui Dante, 1978, Editura Meridiane.

Traduceri

În alte limbi

  • Néma pillanat (Reculegere), traducere în limba maghiară de Kányádi Sándor. Bukarest, 1965.[7]

Premii

Distincții

  • Ordinul Muncii clasa a III-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”[8]

Note

  1. ^ a b https://www.agerpres.ro/documentare/2022/03/02/cutremur-1977-45-de-ani-de-la-moartea-scriitorului-anatol-emilian-baconsky-4-martie--875729  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://revistavatra.org/tag/realismul-socialist/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ http://www.romlit.ro/literatura_oportunist_ii  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b A. E. Baconsky, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  5. ^ a b Anatol E. Baconsky, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  6. ^ https://moldova.europalibera.org/a/28350333.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 246.
  8. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 392.

Bibliografie

  • Dicționarul scriitorilor români, coordonare: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995
  • Magda Wachter, A. E. Baconsky: scriitorul și măștile, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2007
  • Diana Câmpan, Gâtul de lebădă. Utopiile răsturnate și confesiunile mascate ale lui A.E.Baconsky, Cluj-Napoca, Editura DACIA, 2003, ISBN 973-35-1574-4.
  • Diana Câmpan, A.E.Baconsky – solitarul de catifea, EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, București, 2013, ISBN 978-973-27-2305-0
  • Diana Câmpan (antologator, editor, prefațator), A.E.Baconsky, O sută și una de poezii, EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE, 2016, ISBN 978-073-27-2686-0
  • Studii de literatură română recentă, vol. II: Contribuții la istoria realismului socialist, coordonator Gheorghe Perian, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2017, p. 130-151.