Biserica evanghelică din Jelna

În lumea de astăzi, Biserica evanghelică din Jelna a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni din diferite zone ale societății. Fie datorită impactului său asupra culturii, mediului, politicii sau economiei, Biserica evanghelică din Jelna a reușit să capteze atenția cadrelor universitare, profesioniștilor și publicului larg. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Biserica evanghelică din Jelna, importanța sa și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origini și până la posibilele sale consecințe viitoare, vom analiza în profunzime relevanța lui Biserica evanghelică din Jelna în lumea de astăzi.

Ansamblul bisericii evanghelice C.A.
Poziționare
Localitatesat Jelna; comuna Budacu de Jos
Țara România
Adresa50
Edificare
Data finalizăriisec. XV - XIX
Clasificare
Cod LMIBN-II-a-A-01663
Cod RAN32731.03
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Turnul-clopotniță monumental, amplasat în sud-est, datând de la 1560, ce avea acces asigurat doar dinspre interiorul curtinei de ziduri

Biserica evanghelică din Jelna este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Jelna, comuna Budacu de Jos.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 32731.03.[2]

Ansamblul este format din trei monumente:

Localitatea

Jelna, mai demult Jălna (în dialectul săsesc Sänderf, Zändref, Zändraf, în germană Senndorf, Sellendorf, în maghiară Kiszsolna, Zsolna) este un sat în comuna Budacu de Jos din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Biserica

Biserica evanghelică din Jelna face parte dintre bisericile-sală. Absida și corul altarului sunt acoperite cu ogive gotice, care au console reprezentând capete de figuri umane. Pereții absidei altarului conservă fresce datând din secolul al XV-lea, după cum demonstrează câteva fragmente ce au apărut de sub tencuieli. Nava a avut bolți baroce, în prezent prăbușite, biserica fiind în stare de ruină. În vecinătatea bisericii se află un monumental turn-clopotniță, datând din secolul al XVI-lea și care formează, împreună cu incinta circulară, un sistem de apărare[3].

Sunt necesare lucrări urgente de restaurare pentru salvarea acestui monument.

Note

  1. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
  3. ^ Marius Porumb, Monumente istorice din Ținutul Bistriței

Bibliografie

  • Hermann Fabini: Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. Band I. Heidelberg, 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.

Vezi și

Imagini

  • Poarta de intrare în interiorul incintei, aflată la est de biserică
    Poarta de intrare în interiorul incintei, aflată la est de biserică