Biserica evanghelică din Dorolea

În acest articol, vom explora subiectul Biserica evanghelică din Dorolea dintr-o perspectivă cuprinzătoare și detaliată. Vom analiza diferitele sale fațete, abordând totul, de la originea sa istorică până la relevanța sa astăzi. În plus, vom examina diferitele opinii și abordări care există în jurul Biserica evanghelică din Dorolea, precum și impactul acestuia asupra diferitelor zone ale societății. Pe parcursul articolului, vom aprofunda în sensul său, implicațiile sale și rolul său în viața oamenilor. Pentru a oferi o viziune completă și îmbogățitoare, ne vom cufunda într-o analiză profundă și atentă, susținută de surse de încredere și experți în domeniu.

Biserica evanghelică din Dorolea, comuna Livezile, județul Bistrița-Năsăud, foto: octombrie 2014.

Biserica evanghelică din Dorolea, comuna Livezile, județul Bistrița-Năsăud, a fost construită în secolul al XIX-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2015, cod LMI BN-II-m-B-01648[1].

Localitatea

Dorolea (în dialectul săsesc Bästärz, în germană Klein-Bistritz, Kleinbistritz, în maghiară Aszúbeszterce, Kisbeszterce) este un sat în comuna Livezile din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Localitatea apare în documente la 1332 în registrele de dări ale parohiilor catolice din Transilvania, când la Arida Bystricia, prima formă sub care satul este menționat, era preot Hermann.

Păstrează încă fronturi compacte de case ridicate în ultima treime a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, fiind păstrat aici cel mai coerent ansamblu arhitectural săsesc din regiune.

Biserica

Biserica (sud-est)

Biserica a fost construită între anii 1858-1861, în vecinătate se află școala din 1892 și sala comunală din 1906, precum și casa parohială din secolul XVIII, renovată în 1881.

După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Pogorârea Sfântului Duh”.

Note

  1. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Bibliografie

  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini: Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. Band I. Heidelberg, 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și

Legături externe

Imagini