În zilele noastre, Biserica romano-catolică din Acățari a devenit un subiect de interes general care acoperă diverse domenii ale vieții de zi cu zi. Atât la nivel personal, cât și profesional, Biserica romano-catolică din Acățari a stârnit multe dezbateri și a generat opinii contradictorii. De la apariția sa pe scena publică, Biserica romano-catolică din Acățari a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume, stârnind discuții pasionate și reflecții profunde asupra influenței sale asupra societății noastre. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Biserica romano-catolică din Acățari și impactul acestuia asupra vieții noastre, oferind o privire detaliată și obiectivă asupra acestui fenomen care continuă să genereze controverse.
Biserica romano-catolică din Acățari este un lăcaș de cult aflat pe teritoriul satului Acățari, comuna Acățari. Are hramul „Sfântul Ștefan Rege”.
Acățari (în maghiară Ákosfalva, în germană Absdorf, Aschdorf, Achsdorf, Achatiusdorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Acățari este atestat documentar în anul 1497 cu numele Achusfalva[1].
Credincioșii catolici din perioada medievală au devenit în majoritate reformați în timpul Reformei.
Catolicii se reorganizează într-o parohie doar după misiunea iezuită. În 1714 a fost construită o capelă mică, descrisă ca fiind „Gratiosa et spatiosa satis”.
Capela a fost reconstruită în 1797, iar între 1859 și 1862 episcopul Lajos Haynald a construit actuala biserică. Altarul a fost donat în 1972 de franciscanii din Târgu Mureș.[2]