Biserica fortificată din Boz

În lumea de astăzi, Biserica fortificată din Boz a devenit din ce în ce mai relevant în diferite zone ale societății. De la impactul său asupra economiei până la influența sa asupra vieții de zi cu zi, Biserica fortificată din Boz a devenit un subiect de interes și dezbatere constant. Importanța sa constă în capacitatea sa de a avea un impact asupra modului în care oamenii, companiile și instituțiile abordează diferite provocări și oportunități. În acest articol vom explora diferitele aspecte legate de Biserica fortificată din Boz, de la originea și evoluția sa până la potențialele consecințe și beneficii. Printr-o analiză detaliată, vom încerca să înțelegem cum Biserica fortificată din Boz modelează lumea de astăzi și cum poate influența viitorul.

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Poziționare
Coordonate45°56′52″N 23°48′06″E ({{PAGENAME}}) / 45.9477684°N 23.8017954°E
Localitatesat Boz, comuna Doștat
JudețAlba
Țara România
AdresaStr. Principală nr. topo 312-315
Edificare
Data finalizăriisec. XVI - XVIII
Clasificare
Cod LMIAB-II-a-A-00191
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Boz, comuna Doștat, județul Alba.

Biserica fortificată din Boz este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Boz, comuna Doștat.[1]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Biserica, având deasupra două niveluri fortificate, cu guri de tragere și guri de păcură, între console profilate

Localitatea

Boz (mai demult, Buzdu; în dialectul săsesc Buss, Bus, în germană Bußd, Bussd, Bussendorf, în maghiară Buzd) este un sat în comuna Doștat din județul Alba, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1291[3].

Incinta fortificată cu bastion, școala veche

Biserica

Construită pe la 1523, biserica din Boz se încadrează bisericilor-sală în stilul gotic târziu, acest monument dezvoltând pe axa nord-sud o navă și un cor pentagonal, peste care s-a ridicat un reduit de apărare, susținut de arcuri, sprijinit pe contraforturi și console. Ansamblu original și unitar, biserica a deținut inițial și funcții de apărare, fiind prevăzută cu o incintă de ziduri. Incinta respectă aproximativ, traseul zidurilor bisericii, pe latura sud, în fața altarului traseul ei fiind poligonal, în timp ce pe latura de nord, incinta delimitează un dreptunghi și include două foste turnuri de apărare, dintre care unul a fost transformat în școală la 1762. Interiorul modest este dominat de altarul baroc. Biserica de la Boz se aseamănă foarte mult cu cea de la Cloașterf, județul Mureș, ridicată în aceeași perioadă (1521-1524). Monumentul se înscrie în categoria bisericilor fortificate ridicate de comunitatea locală a sașilor, rolul său principal fiind de protejare a bunurilor acesteia, precum și de obstacol în calea incursiunilor de pradă ale turcilor și tătarilor asupra sudului Transilvaniei, pe parcursul secolelor XVI-XVII[4].

Note

  1. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Hermann Fabini, pag.115
  4. ^ Panou informativ DJMI Alba

Bibliografie

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și

Legături externe

Imagini