Lista miniștrilor români de interne
În acest articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Lista miniștrilor români de interne, un subiect interesant care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. De la apariția sa, Lista miniștrilor români de interne a trezit un viu interes în diferite domenii, fie în sfera academică, științifică, culturală sau socială. De-a lungul istoriei, Lista miniștrilor români de interne a avut un impact semnificativ asupra modului în care înțelegem lumea din jurul nostru, iar influența sa rămâne actuală și astăzi. Prin acest articol, vom explora diferitele aspecte și perspective legate de Lista miniștrilor români de interne, în încercarea de a înțelege mai bine importanța și relevanța sa în societatea noastră.
 |
| Acest articol face parte din seria: Politica României |
|
|
Aceasta este lista miniștrilor de interne ai României. Prin decretul nr.102/16 martie 1949 Ministerul Afacerilor Interne a primit o nouă organizare, acesta urmând a fi condus de un ministru, ajutat de un consiliu, miniștri adjuncți și consilieri ministeriali. O nouă reorganizare a avut loc la data de 20 septembrie 1952, prin decretul nr.324, înființându-se Ministerul Securității Statului, un organ central distinct de Ministerul de Interne. Acestă măsură a fost practic anulată prin decretul nr.365 din 7 septembrie 1953, când a avut loc contopirea celor două ministere. La 11 iulie 1956, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri s-a stabilit o nouă structură pentru minister, acesta fiind împărțit în două departamente: „Departamentul Securității” și „Departamentul internelor” iar la data de 30 mai 1963 primind o nouă structură organizatorie: „Aparatul de securitate”, „Direcția politică a trupelor și formațiilor Ministerului afacerilor Interne”, „Trupele”, „Aparatul militarizat”, actualul ministru de interne, „Direcția Generală a Arhivelor Statului” și 16 unități regionale. La 4 aprilie 1968 ministerul a fost reorganizat din nou, Consiliul Securității Statului desprinzându-se ca organ central de stat. Ca urmare a decretului nr.131 din 19 aprilie, 1972, Consiliul Securității Statului a fuzionat cu Ministerul Afacerilor Interne, din noua instituție făcând parte: Securitatea, miliția, trupele de securitate și de pompieri, penitenciarele și arhivele statului.
România (1862-1881)
Regatul României (1881-1945)
România comunistă (1945-1989)
| Nr. crt. | Deținătorul portofoliului | Preluarea funcției | Sfârșitul mandatului | Cabinet | Afiliere politică | Numărul mandatelor | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 105. | Teohari Georgescu n. 30 ianuarie 1908, București d. 31 ianuarie 1976, București |
6 martie 1945 |
28 mai 1952 |
Guvernele Petru Groza 1, 2, 3 și 4 |
Partidul Comunist Român Membru din 1933 |
I–III[7] | |
| 106. | Alexandru Drăghici n. 27 septembrie 1913, Tisău, Buzău d. 12 decembrie 1993, Budapesta |
28 mai 1952 |
20 septembrie 1952 |
Guvernul Petru Groza 4 | Partidul Muncitoresc Român[8] Membru din 1930 |
Primul | |
| 107. | Pavel Ștefan n. 16 decembrie 1914, București d. 22 ianuarie 1984, București |
20 septembrie 1952 |
19 martie 1957 |
Guvernele Gheorghiu-Dej 1 și 2 Guvernul Chivu Stoica 1 |
Partidul Muncitoresc Român Membru din 1938[9] |
I–III[10] | |
| 108. | Alexandru Drăghici n. 27 septembrie 1913, Tisău, Buzău d. 12 decembrie 1993, Budapesta |
19 martie 1957 |
27 iulie 1965 |
Guvernul Chivu Stoica 2 Guvernele Ion Gh. Maurer 1 și 2 |
Partidul Muncitoresc Român Membru din 1930 |
Al II-lea | |
| 109. | Cornel Onescu n. 28 ianuarie 1920, Gogoșu, Dolj d. 15 noiembrie 1993, București |
27 iulie 1965 |
24 aprilie 1972 |
Guvernele Ion Gh. Maurer 1, 2, 3, 4 și 5 |
Partidul Comunist Român Membru din 1933 |
I–IV[11] | |
| 110. | Ion Stănescu n. 23 ianuarie 1929 , Ghercești, Dolj d. 5 iunie 2010, București |
24 aprilie 1972 |
17 martie 1973 |
Guvernul Ion Gh. Maurer 5 | Partidul Comunist Român Membru din 1947 |
Singurul | |
| 111. | Emil Bobu n. 22 februarie 1927 Vârfu Câmpului, Suceava d. 12 iulie 2014, București |
17 martie 1973 |
18 martie 1975 |
Guvernul Ion Gh. Maurer 5 Guvernul Manea Mănescu 1 |
Partidul Comunist Român Membru din 1941 |
I–II[12] | |
| 112. | Teodor Coman n. 24 septembrie 1928 Izvoru de Jos, Argeș d. 16 aprilie 1996, Brăila |
18 martie 1975 |
5 septembrie 1978 |
Guvernul Manea Mănescu 2 | Partidul Comunist Român Membru din 1954 |
Singurul | |
| 113. | George Homoștean n. 19 iunie 1923 Deva, Hunedoara d. 21 decembrie 2016, Alba Iulia |
5 septembrie 1978 |
5 octombrie 1987 |
Guvernul Manea Mănescu 2 Guvernele Ilie Verdeț 1 și 2 Guvernele Dăscălescu 1 și 2 |
Partidul Comunist Român Membru din 1947 |
I–V[13] | |
| 114. | Tudor Postelnicu n. 13 noiembrie 1931 Provița de Sus, Prahova d. 12 august 2017, București |
5 octombrie 1987 |
22 decembrie 1989 |
Guvernul Constantin Dăscălescu 2 | Partidul Comunist Român Membru din 1953 |
Singurul | |
România postcomunistă (1989-prezent)
- Mihai Chițac: 29 decembrie 1989 – 16 iunie 1990
- Doru-Viorel Ursu: 16 iunie 1990 – 26 septembrie 1991
- Victor Babiuc: 17 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992
- George-Ioan Dănescu: 19 noiembrie 1992 – 6 martie 1994
- Doru-Ioan Tărăcilă: 6 martie 1994 – 11 decembrie 1996
- Gavril Dejeu: 12 decembrie 1996: 21 ianuarie 1999
- Constantin-Dudu Ionescu: 21 ianuarie 1999 – 28 decembrie 2000
- Ioan Rus: 28 decembrie 2000 – 15 iunie 2004
- Marian Săniuță: 15 iunie 2004 – 28 decembrie 2004
- Vasile Blaga: 29 decembrie 2004 – 5 aprilie 2007
- Cristian David: 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008
- Gabriel Oprea: 22 decembrie 2008 – 20 ianuarie 2009
- Liviu Dragnea: 20 ianuarie 2009 – 11 februarie 2009
- Dan Nica: 11 februarie 2009 – 3 octombrie 2009
- Vasile Blaga: 3 octombrie 2009 – 27 decembrie 2009
- Traian Igaș : 27 septembrie 2010 – 9 februarie 2012
- Gabriel Berca: 9 februarie 2012 – 27 aprilie 2012
- Ioan Rus: 27 aprilie 2012 – 6 august 2012
- Mircea Dușa: 6 august 2012 – 21 decembrie 2012
- Radu Stroe: 21 decembrie 2012 – 23 ianuarie 2014
- Gabriel Oprea: 23 ianuarie 2014 – 9 noiembrie 2015
- Sorin Cîmpeanu: 9 noiembrie 2015 – 17 noiembrie 2015 (ad interim)
- Petre Tobă: 17 noiembrie 2015 – 1 septembrie 2016
- Dragoș Tudorache: 1 septembrie 2016 - 4 ianuarie 2017
- Carmen Daniela Dan: 4 ianuarie 2017 - 24 iulie 2019
- Nicolae Moga: 24 iulie 2019 - 30 iulie 2019
- Ion Marcel Vela: 4 noiembrie 2019 - 23 decembrie 2020
- Lucian Bode: 23 decembrie 2020 - 15 iunie 2023
- Cătălin Predoiu:15 iunie 2023 - prezent
Note
- ^ Eugeniu Stătescu se numără printre cei 25 de membri care alcătuiau Comitetul director al Partidului Național Liberal, fondat ca atare la 24 mai 1875.
- ^ În 1891, junimiștii se desprind de Partidul Conservator, punând sub președinția lui Petre P. Carp bazele Partidului Constituțional, printre membrii marcanți numărându-se Menelas Ghermani, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti etc. În 1900, formațiunea se reintegrează în partidul inițial.
- ^ Partidul Liberal-Conservator ia naștere în 1884 sub conducerea lui Lascăr Catargiu și Grigore Vernescu. Noua formațiune reprezenta o formulă politică de conjunctură îndreptată împotriva guvernării lui Ion C. Bratianu. Astfel, Partidul Liberal-Conservator a participat la guvernarea junimistă din 1888–1889, asumând apoi singur două cabinete (martie – noiembrie 1889, respectiv februarie – noiembrie 1891). În 1891 ramura conservatoare s-a reconstituit în matca tradițională a Partidului Conservator, în vreme ce „liberalii sinceri” ai lui Vernescu se apropie de Partidul Național Liberal, cu care fuzionează în 1892.
- ^ Activitatea Partidului Liberal-Conservator încetează în noiembrie 1891, Gheorghe Manu revenind în Partidul Conservator, însă unificarea cu junimiștii la 3 aprilie 1907 îl face să renunțe definitv la afilierea politică.
- ^ Ulterior, Argetoianu se alătură Frontului Renașterii Naționale, partid politic înființat de Carol al II-lea la 16 decembrie 1938.
- ^ Ulterior, Argetoianu se alătură Frontului Renașterii Naționale, partid politic înființat de Carol al II-lea la 16 decembrie 1938.
- ^ Teohari Georgescu a exercitat trei mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 6 martie 1945 - 30 decembrie 1947
- II: 30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948
- III: 13 aprilie 1948 - 28 mai 1952.
- ^ În intervalul 1948–1965 PCR a purtat denumirea oficială de Partidul Muncitoresc Român.
- ^ Pavel Ștefan este exclus ca fracționist din PCR în 1942, fiind reîncadrat abia în 1945.
- ^ Pavel Ștefan a exercitat trei mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 20 septembrie 1952 – 24 ianuarie 1953;
- II: 24 ianuarie 1953 – 3 octombrie 1955;
- III: 3 octombrie 1955 – 19 martie 1957.
- ^ Cornel Onescu a exercitat patru mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 27 iulie 1965 – 21 august 1965
- II: 21 august 1965 – 9 decembrie 1967
- III: 9 decembrie 1967 – 13 martie 1969
- IV: 13 martie 1969 – 24 aprilie 1972.
- ^ Emil Bobu a exercitat două mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 17 martie 1973 – 28 martie 1974;
- II: 28 martie 1974 – 18 martie 1975.
- ^ George Homoștean a exercitat cinci mandate consecutive în fotoliul Internelor, astfel:
- I: 5 septembrie 1978 – 30 martie 1979;
- II: 30 martie 1979 – 29 martie 1980;
- III: 29 martie 1980 – 21 mai 1982;
- IV: 21 mai 1982 – 28 martie 1985;
- V: 29 martie 1985 – 5 octombrie 1987.
Bibliografie
- „Miniștrii de interne, 1862-2007. Mică enciclopedie.”, Constantin Gheorghe, Editura Ministerului Administrație și Internelor, 2007 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Miniștrii de Interne în Parlamentul României", Constantin Gheorghe, Editura Ministerului Administratie si Internelor, 2004