În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Lunca Mijlocie a Argeșului, explorând originile, aplicațiile și impactul său asupra societății de astăzi. De la primele mențiuni din istorie până la relevanța sa astăzi, Lunca Mijlocie a Argeșului a stârnit interesul și curiozitatea experților și fanilor deopotrivă. Printr-o analiză detaliată și exhaustivă, vom încerca să dezvăluim misterele și particularitățile care fac din Lunca Mijlocie a Argeșului un subiect atât de relevant astăzi. De la începuturile sale și până la posibilele sale evoluții viitoare, acest articol este propus ca un ghid complet pentru cei interesați să intre în lumea Lunca Mijlocie a Argeșului.
Lunca Mijlocie a Argeșului
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Găești | |
Coordonate | 44°35′29″N 25°30′20″E / 44.59139°N 25.50556°E[1] | |
Suprafață | 3.614 ha | |
Bioregiune | Continentală | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0106 | |
Modifică date / text ![]() |
Lunca Mijlocie a Argeșului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul României, pe teritoriile administrative ale județelor Dâmbovița și Giurgiu[2].
Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Dâmbovița pe teritoriul orașului Găești și al comunelor Corbii Mari, Costeștii din Vale, Mogoșani, Mătăsaru, Odobești, Petrești, Potlogi și Uliești; și cea nordică a județului Giurgiu, pe teritoriul comunelor Florești-Stoenești, Găiseni și Vânătorii Mici, în imediata apropiere de Autostrada A1[3].
Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Lunca Mijlocie a Argeșului” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 3.614 hectare[5].
Aria protejată reprezintă o zonă de câmpie în lunca Argeșului (încadrată în bioregiune continentală), în Câmpia Titu (subunitate geomorfologică a Câmpiei Dunării); ce cuprinde cursuri de apă, lacuri, mlaștini, turbării, plaje de nisip, pajiști, păduri de foioase și păduri în tranziție; aflate în luncile din bazinul mijlociu al râului.
Situl a fost desemnat în scopul conservării a trei habitate de interes comunitar de tip: Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) și Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba; precum și protejării mai multor specii faunistice (Lutra lutra, Bombina bombina, Aspius aspius, Gobio kessler sau Sabanejewia aurata)[6].
Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni și pești) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7]; printre care: vidră de râu (Lutra lutra)[8], nevăstuică (Mustela nivalis), popândău (Spermophilus citellus), buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina)[9], broască roșie de pădure (Rana dalmatina), avat (Aspius aspius), svârlugă (Cobitis taenia), dunăriță (Sabanejewia aurata), ocheană (Rutilus rutilus), petroc (Gobio kessleri)[10].
Printre speciile floristice întâlnite la nivelul ierburilor se află: lintița de apă (Lemna minor), pălămida (Cirsium brachycephalum), piperul de baltă (Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper) sau hirușorul (Poa annua)[11].
În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Reportaj