În acest articol vom analiza în profunzime Tinovul de la Românești, un subiect care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. Tinovul de la Românești este un subiect fascinant care a generat mult interes și dezbatere în diverse domenii, de la știință la cultura populară. Pe măsură ce explorăm Tinovul de la Românești, vom aprofunda în diferitele sale aspecte, de la istoria și evoluția sa până la implicațiile sale pentru viitor. Pentru a înțelege mai bine Tinovul de la Românești, vom examina diferite perspective și opinii ale experților pe această temă, precum și experiențele concrete ale persoanelor care au fost afectate de Tinovul de la Românești. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare și actualizată a Tinovul de la Românești, cu scopul de a îmbogăți cunoștințele și dezbaterile în jurul acestui subiect.
Tinovul de la Românești
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Vatra Dornei | |
Coordonate | 47°22′33″N 25°10′00″E / 47.37583°N 25.16667°E[1] | |
Suprafață | 21 ha | |
Bioregiune | Alpină | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0245 | |
Modifică date / text ![]() |
Tinovul de la Românești este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul țării, pe teritoriul administrativ al județului Suceava[2].
Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Suceava (aproape de limita teritorială cu județul Bistrița-Năsăud), pe teritoriul administrativ al comunei Coșna[3], în apropierea drumului național DN17, care leagă orașul Vatra Dornei de municipiul Bistrița[4].
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 21 hectare[6].
Situl reprezintă o zonă montană cu pajiști naturale, turbării active, păduri de conifere și terenuri arabile (încadrată în bioregiunea alpină, la poalele estice ale Munților Bârgăului, unitate de relief a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali, în Depresiunea Dornelor); ce conservă habitate naturale de tip: Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccino-Piceetea), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră[7] și protejează arboret cu specii predominante de molid (Picea abies) și pin de pădure (Pinus sylvestris)[8].
La baza desemnării sitului se află câteva specii de plante enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[9], printre care: curechi de munte (Ligularia sibirica), roua cerului (Drosera rotundifolia, specie insectofagă)[10] sau ruginare (Andromeda polifolia)[11].
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: