În articolul de astăzi vom vorbi despre Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș, un subiect care a generat un mare interes în ultima vreme. Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș este un subiect care ridică dezbateri și controverse, deoarece are perspective multiple și opinii contradictorii. Pe parcursul acestui articol vom explora diferite aspecte legate de Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș, analizând impactul acestuia asupra societății, evoluția sa în timp și relevanța sa în contextul actual. În plus, vom aprofunda în posibilele implicații ale Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș și diferitele poziții care există în această problemă. Citiți mai departe pentru a afla tot ce trebuie să știți despre Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș!
Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș
| ||
![]() Situl la Cătina | ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Sărmașu | |
Coordonate | 46°48′34″N 24°10′05″E / 46.80944°N 24.16806°E[1] | |
Suprafață | 1.136 ha | |
Bioregiune | Continentală | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0333 | |
Modifică date / text ![]() |
Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bistrița-Năsăud, Cluj și Mureș.
Aria naturală se întinde pe teritoriul sud-vestic al județului Bistrița-Năsăud (comunele Budești, Milaș, Silivașu de Câmpie și Urmeniș), pe cel estic al județului Cluj (comunele Cămărașu și Cătina) și pe cel nord-vestic al județului Mureș (orașul Sărmașu și comunele Cozma, Crăiești, Râciu, Sânpetru de Câmpie)[2]. Aria protejată Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș este străbătută de DN16, care leagă municipiul Cluj-Napoca de Reghin[3].
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 1.136 hectare[5].
Situl reprezintă o zonă încadrată în bioregiune continentală aflată în Câmpia Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: Pajiști stepice subpanonice și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice[6] și protejază floră și faună rară.
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7], printre care: tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[8]), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[9] și buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)[10]; toate aflate pe lista roșie a IUCN.
Printre plantele enumerate în aceeași anexă și semnalate în arealul sitului se află și două specii floristice protejate: capul-șarpelui (Echium russicum) și târtanul (Crambe tataria)[11].
În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Reportaje