În domeniul Prigoria - Bengești, există un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății. De la influența sa asupra economiei până la efectele sale asupra sănătății și bunăstării, Prigoria - Bengești joacă un rol crucial în viața noastră de zi cu zi. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, importanța înțelegerii și analizei Prigoria - Bengești devine din ce în ce mai relevantă. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări asupra Prigoria - Bengești, acoperind totul, de la origini până la implicațiile sale viitoare. În plus, vom examina cercetările recente și opiniile experților în domeniu, cu scopul de a face lumină asupra acestui subiect divers și complex.
Prigoria - Bengești | |
![]() Situl la Bumbești | |
Poziția | Gorj![]() |
---|---|
Coordonate | 45°04′22″N 23°38′52″E / 45.0728°N 23.6479°E |
Suprafață | 2.457,7 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | ROSAC0359 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Prigoria - Bengești este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din România întinsă pe o suprafață de 2.457,7 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Prigoria - Bengești este situat la coordonatele 45°04′22″N 23°38′53″E / 45.072761°N 23.647939°E. Situl se întinde pe teritoriile administrative ale comunelor Bengești-Ciocadia, Bumbești-Pițic și Prigoria din județul Gorj.[2]
Situl Prigoria - Bengești a fost declarat sit de importanță comunitară (ROSCI0359) în septembrie 2011 pentru a proteja 5 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare (ROSAC0359) în mai 2022[1].[3][4]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 6 habitate naturale: Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri de stejar și de carpen dacice.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]