În lumea de astăzi, Pădurea Mogoș - Mâțele a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. Impactul său transcende granițele și acoperă diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, de la sănătate la economie, inclusiv tehnologie și cultură. _Var1 a captat atenția cadrelor universitare, a oamenilor de știință, a oamenilor de afaceri, a activiștilor și a publicului larg, generând toate tipurile de dezbateri, investigații și acțiuni. Influența sa este de netăgăduit, iar studiul său este crucial pentru a înțelege mai bine lumea în care trăim. În acest articol vom explora diferitele fațete ale Pădurea Mogoș - Mâțele și importanța sa în societatea noastră actuală, analizând impactul său la nivel global și reflectând asupra posibilelor sale implicații viitoare.
Pădurea Mogoș - Mâțele
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Galați | |
Coordonate | 45°43′19″N 27°56′53″E / 45.72194°N 27.94806°E[1] | |
Suprafață | 65 ha | |
Bioregiune | Stepică | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0163 | |
Modifică date / text ![]() |
Pădurea Mogoș - Mâțele este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați[2].
Aria naturală se află în partea central-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Scânteiești (în estul satului Cuca)[3], în apropierea drumului național DN24D, care leagă municipiul Bârlad de satul Tulucești[4].
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 65 hectare[6].
Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) în sud-estul Podișului Moldovenesc încadrată în bioregiune stepică; ce conservă habitate naturale de tip: Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice și Vegetație ponto-sarmatică de stejar pufos; și protejează o gamă floristică variată[7].
La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; printre care: capul-șarpelui (Echium russicum), sisinel (Pulsatilla grandis) și stânjenel (Iris aphylla ssp. hungarica)[9].
La nivelul ierburilor mai este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestriță (Fritillaria orientalis), frăsinel (Dictamnus albus), măciuca ciobanului (Echinops ritro ruthenicus), iarba "Sfintei Mării" (Hierochloë repens), pupezele (Lathyrus vernus), bujor (Paeonia peregrina), măcriș de stepă (Rumex tuberosus) sau șerlai (Salvia aethiopis)[10].
Reportaj