În lumea de astăzi, Dăncioanea a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. De la origine până la impactul său asupra societății actuale, Dăncioanea a stârnit dezbateri și reflecții în diferite domenii, iar influența sa se extinde la diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele aspecte legate de Dăncioanea, analizând dimensiunile sale istorice, sociale, culturale și economice. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să înțelegem complexitatea și importanța Dăncioanea în lumea contemporană, precum și potențialul său de a genera schimbări semnificative în diferite sfere ale societății.
Dăncioanea
| ||
Situl la Bucova | ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Oțelu Roșu | |
Coordonate | 45°26′46″N 22°38′17″E / 45.44611°N 22.63806°E[1] | |
Suprafață | 379 ha | |
Bioregiune | Alpină | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0052 | |
Modifică date / text ![]() |
Dăncioanea este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul României, pe teritoriul administrativ al județului Caraș-Severin[2].
Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Caraș-Severin aproape de limita teritorială cu județul Hunedoara, pe teritoriul sudic al satului Bucova[3].
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 379 hectare[5].
Situl reprezintă o suprafață (încadrată în regiunea biogeografică alpină a Munților Retezat-Godeanu-Țarcu), arie protejată (stâncării, abrupturi calcaroase și grohotișuri, păduri de foioase și molidișuri, păduri în amestec, văi și culmi) ce adăpostește o mare diversitate faunistică și conservă habitate naturale de păduri acidofile de Picea abies[6].
Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află ursul brun (Ursus arctos), lupul cenușiu (Canis lupus), râsul eurasiatic (Lynx lynx) și izvorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[7].