Pădurea Radomir

Se spune că Pădurea Radomir este unul dintre cele mai importante subiecte astăzi, deoarece are un impact semnificativ asupra vieții oamenilor. Nu contează dacă ești student, profesionist, iubitor de artă sau expert în tehnologie, Pădurea Radomir este un subiect care, fără îndoială, te preocupă. În acest articol, vom acoperi diferite aspecte ale Pădurea Radomir, de la istoria sa până la relevanța sa în societatea modernă. Vom explora, de asemenea, diferitele opinii și perspective din jurul lui Pădurea Radomir, cu scopul de a oferi o imagine cuprinzătoare a subiectului. Pregătește-te să te cufunzi în lumea fascinantă a lui Pădurea Radomir și să descoperi impactul lui asupra lumii de astăzi!

Pădurea Radomir
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Harta locului unde se află Pădurea Radomir Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Radomir Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Dolj
Județul Olt
 România
Cel mai apropiat orașCaracal
Coordonate44°07′33″N 24°12′53″E () / 44.12583°N 24.21472°E[1]
Suprafață1.244,4 ha
BioregiuneContinentală[2]
Înființare2011
Cod Natura 2000ROSPA0137
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pădurea Radomir este o arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA) situată în partea sudică a României, pe teritoriile județelor Dolj (65%) și Olt (35%).[3]

Localizare

Aria naturală se întinde în extremitatea estică a județului Dolj, pe teritoriul administrativ comunei Dioști și în cea vestică a județului Olt, pe teritoriul comunei Drăghiceni. Situl este străbătut de drumul național DN6 care leagă municipiul Craiova și Roșiorii de Vede.[4]

Înființare

Situl ”Pădurea Radomir” (cu o suprafață totală de 1.244,4 ha.) a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011 (pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5].

Biodiversitate

Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Romanaților (subdiviziune geomorfologică a Câmpiei Olteniei, aflată în arealul vestic al Câmpiei Române) reprezintă o zonă naturală alcătuită din păduri de foioase, plantații de salcâm, râuri (Valea Bratei și Valea Eleșteului), mlaștini, pajiști, pășuni, terenuri arabile și culturi; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru efective de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Florinte (Carduelis chloris)[6]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin Directiva CE 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa II-a)[7] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: ciocârlie de câmp (Alauda arvensis), fâsă de câmp (Anthus campestris), ciuf de pădure (Asio otus), rață roșie (Aythya nyroca), caprimulg (Caprimulgus europaeus), sticlete (Carduelis carduelis), florinte (Carduelis chloris), scatiu (Carduelis spinus), chirighiță cu obraz alb (Chlidonias hybridus), barză albă (Ciconia ciconia), erete vânăt (Circus cyaneus), erete sur (Circus pygargus), porumbel gulerat (Columba palumbus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), prepeliță (Coturnix coturnix), cuc (Cuculus canorus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), egretă mică (Egretta garzetta), presură de grădină (Emberiza hortulana), vânturel roșu (Falco tinnunculus), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), ciocârlan (Galerida cristata), rândunică (Hirundo rustica), stârc pitic (Ixobrychus minutus), Capîntortură (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc mare (Lanius excubitor), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), presură sură (Miliaria calandra), codobatură galbenă (Motacilla flava), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus trochilus), aușel nordic (Regulus ignicapillus), lăstun de mal (Riparia riparia), chiră de baltă (Sterna hirundo), turturică (Streptopelia turtur), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie de câmp (Sylvia communis) și pupăză (Upupa epops).[8]

Căi de acces

Vezi și

Note

  1. ^ Biodiversitatea în România - Aria de protecție specială avifaunistică ”Pădurea Radomir”; accesat la 12 aprilie 2018
  2. ^ Agenția pentru Protecția Mediului Olt - Arii de protecție specială avifaunistică; accesat la 12 aprilie 2018
  3. ^ Natura2000.eea.europa.eu - Pădurea Radomir (arie de protecție specială avifaunistică); accesat la 12 aprilie 2018
  4. ^ Protectedplanet.net Pădurea Radomir (arie de protecție specială avifaunistică) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 12 aprilie 2018
  5. ^ Hotărârea de Guvern nr.971 din 05.10.2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; accesat la 12 aprilie 2018
  6. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Carduelis chloris; accesat la 12 aprilie 2018
  7. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor; accesat la 12 martie 2018
  8. ^ Biodiversitate.mmediu.ro Pădurea Radomir (arie de protecție specială avifaunistică) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 12 aprilie 2018

Legături externe

Reportaje