Tinovul de la Fântâna Brazilor

Astăzi, vrem să dedicăm un spațiu pentru a vorbi despre Tinovul de la Fântâna Brazilor, un subiect care a căpătat relevanță în ultima vreme. Tinovul de la Fântâna Brazilor este o problemă care ne preocupă pe toți, deoarece are un impact direct asupra vieții noastre. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite aspecte și perspective legate de Tinovul de la Fântâna Brazilor, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestui subiect. Vom aborda importanța sa, evoluția ei în timp, implicațiile sale în societatea actuală și proiecția ei în viitor. Fără îndoială, Tinovul de la Fântâna Brazilor este un subiect fascinant care ne invită să reflectăm și să analizăm influența sa asupra contextelor noastre personale și colective.

Tinovul de la Fântâna Brazilor
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Tinovul de la Fântâna Brazilor Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Tinovul de la Fântâna Brazilor Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Harghita
 România
Cel mai apropiat orașGheorgheni
Coordonate46°30′24″N 25°15′21″E () / 46.50667°N 25.25583°E[1]
Suprafață41 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0244
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tinovul de la Fântâna Brazilor este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Harghita[2].

Localizare

Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Harghita (aproape de limita teritorială cu județul Mureș), pe teritoriul administrativ al comunei Corund[3], în apropierea drumului național DN13A, care leagă stațiunea Sovata de orașul Odorheiul Secuiesc[4].

Descriere

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 41 hectare[6].

Situl reprezintă o zonă montană cu pajiști naturale, turbării, păduri de conifere și terenuri arabile (încadrată în bioregiunea alpină a Munților Gurghiului, unitate de relief a Carpaților Moldo-Transilvani, ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali); ce conservă habitate naturale de tip: Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccino-Piceetea) și Turbării cu vegetație forestieră[7] și protejează arboret cu specii predominante de molid (Picea abies) și pin de pădure] (Pinus sylvestris), care vegetează alături de mesteacăn (Betula verrucosa), mesteacăn pufos (Betula pubescens) sau plop tremurător (Populus tremula); precum și arbusti cu specii de merișor de munte (Vaccinium vitis idaea) și afin (Vaccinium myrtillus)[8].

La baza desemnării sitului se află căteva specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[9], printre care: broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria)[10], salamandră de foc (Salamandra salamandra) sau șopârla de munte (Zootoca vivipara)[11].

Căi de acces

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Ceramică de Corund
  • Biserica unitariană din Corund, construcție sec. XVI - XVIII, monument istoric.
  • Biserica romano-catolică din Corund, construită în anul 1911.
  • Muzeul sătesc, cu poarta de lemn din Corund, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
  • Expoziția permanentă de produse artizanale și atelierele meșterilor olari din satul Corund.
  • Ansamblul Cetatății Firtos din satul Corund alcătuit din Capela Sf. Ioan Botezătorul (sec. XVIII, Epoca modernă) și Cetatea Firtos (sec. XV, Epoca medievală).
  • Rezervațiile naturale: Dealul Firtuș (tip forestier și floristic) și Dealul Melcului (Firtuș) (arie protejată de tip geologic).

Legături externe

Vezi și

Note

  1. ^ Natura 2000 - Tinovul de la Fântâna Brazilor (coordonate); accesat la 02 noiembrie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Tinovul de la Fântâna Brazilor (geolocalizare); accesat la 02 noiembrie 2013
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 octombrie 2013
  4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Tinovul de la Fântâna Brazilor (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 noiembrie 2013
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 02 noiembrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Tinovul de la Fântâna Brazilor - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 noiembrie 2013
  7. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 noiembrie 2013
  8. ^ Sit Natura 2000 - Tinovul de la Fântâna Brazilor (habitate) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 noiembrie 2013
  9. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 02 noiembrie 2013
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rana temporaria; accesat la 02 noiembrie 2013
  11. ^ Sit Natura 2000 - Tinovul de la Fântâna Brazilor (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 noiembrie 2013