În lumea de astăzi, Râul Caraș (sit SCI) a devenit un subiect de interes și dezbatere crescând. Cu atât de multe opinii, cercetări și perspective diferite, este dificil să ajungem la o concluzie definitivă în această chestiune. Cu toate acestea, este de netăgăduit că Râul Caraș (sit SCI) trezește pasiuni și provoacă mentalitățile oamenilor. Fie că este privit dintr-o perspectivă științifică, socială, politică sau economică, Râul Caraș (sit SCI) continuă să genereze controverse și să afecteze viețile a milioane de oameni din întreaga lume. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Râul Caraș (sit SCI) și vom încerca să aruncăm puțină lumină asupra acestui subiect foarte complex.
Râul Caraș
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Oravița | |
Coordonate | 45°05′12″N 21°32′57″E / 45.08667°N 21.54917°E[1] | |
Suprafață | 589,50 ha | |
Bioregiune | Continentală | |
Înființare | 2011 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0361 | |
Modifică date / text ![]() |
Râul Caraș este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Banatului, pe teritoriul județului Caraș-Severin.
Aria naturală se întinde în partea vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale comunelor: Grădinari, Ticvaniu Mare, Vrani și Vărădia[2] și este străbătută de drumul național DN57, care leagă orașul Oravița de localitatea Moravița, Timiș.
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 589,50 de hectare.
Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pajiști, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a extremității sud-vestice a Banatului[4].
Arealul „Râul Caraș” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a câtorva specii din fauna sălbatică a județului Caraș-Severin.
La baza desemnării acestuia se află nouă specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[5]; opt dintre acestea aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: trei mamifere: vidra de râu (Lutra lutra)[6], liliacul comun (Myotis myotis)[7] și liliacul de iaz (Myotis dasycneme)[8]; țestoasa de baltă (o reptilă din specia Emys orbicularis)[9]; trei amfibieni: tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[10]) și buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina) [11] și ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[12]; precum și doi pești din speciile: mreană vânătă (Barbus meridionalis)[13] și boarță (Rhodeus sericeus amarus)[14].
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice); astfel: