Lacul Beibugeac (sit SPA)

În articolul pe care îl prezentăm, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Lacul Beibugeac (sit SPA) și vom explora importanța sa în societatea actuală. Lacul Beibugeac (sit SPA) este un subiect care a captat atenția experților și entuziaștilor deopotrivă, generând dezbateri interesante și pasionale. De-a lungul anilor, Lacul Beibugeac (sit SPA) și-a dovedit influența asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, de la tehnologie la cultura populară. În acest articol, vom explora fundalul Lacul Beibugeac (sit SPA), evoluția sa în timp și impactul său asupra lumii moderne. În plus, vom analiza diferitele perspective și opinii despre Lacul Beibugeac (sit SPA), cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și obiectivă asupra acestui subiect foarte relevant.

Lacul Beibugeac
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Lacul Beibugeac Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Lacul Beibugeac Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Tulcea
 România
Cel mai apropiat orașTulcea
Coordonate45°01′45″N 29°06′55″E () / 45.02917°N 29.11528°E[1]
Suprafață470 ha
BioregiuneStepică
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSPA0052
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lacul Beibugeac este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriul administrativ al județului Tulcea[2].

Localizare

Aria naturală se află în sud sud-estică a județului Tulcea pe teritoriul nordic al satului Plopul (în partea cenral-nordică a Dobrogei), în imediata apropiere de drumul județean DJ222, care leagă localitatea Sarinasuf de Murighiol[3].

Descriere

Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 470 hectare[5].

Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)[6].

Avifaună

În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice[7].

Călifar roșu (Tadorna ferruginea)

Specii de păsări protejate: lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcar-de-lac (Acrocephalus scirpaceus), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), rață sulițar (Anas acuta), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), rață sulițar (Anas acuta), rață pestriță (Anas strepera), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață roșie (Aythya nyroca), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă cenușie (Anser anser), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), barză neagră (Ciconia nigra), barză albă (Ciconia ciconia), fugaci de țărm (Calidris alpina), prundaș nisipar (Calidris alba), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), prundașul gulerat mic (Charadrius dubius), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), erete de stuf (Circus aeruginosus), porumbel de scorbură (Columba oenas), lebădă de vară (Cygnus olor), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), vânturel de seară (Falco vespertinus), becațină comună (Gallinago gallinago), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), piciorong (Himantopus himantopus), codalb (Haliaeetus albicilla), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus), prundaș de nămol (Limicola falcinellus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), rață-cu-ciuf (Netta rufina), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), vultur pescar (Pandion haliaetus), pelican creț (Pelecanus crispus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), cormoran-mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), lopătar (Platalea leucorodia), țigănuș (Plegadis falcinellus), corcodel-mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-roșu (Podiceps grisegena), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), lăstun de mal (Riparia riparia), chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră mică (Sterna albifrons), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), călifar alb (Tadorna tadorna), călifar roșu (Tadorna ferruginea), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar de lac (Tringa stagnatilis) sau nagâț (Vanellus vanellus)[8].

Căi de acces

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

  • Situl arheologic "Cetatea Zaporojeni" de la Dunavățu de Jos (sec. IV - VI p. Chr., Epoca romano- bizantină, sec. IV - III a. Chr., Latène, Cultura geto - dacică, sec. X - XI, Epoca medievală timpurie).
  • Situl arheologic "Cetatea Halmyris" de la Murighiol (sec. IV a. Chr. - VII p. Chr., Epoca greco- romană).
  • Situl arheologic "Ghiolul Pietrei" de la Murighiol (Epoca medievală timpurie, sec. II - I a. Chr., Latène, Cultura geto - dacică, Hallstatt, Cultura Babadag).
  • Situl arheologic de la Plopul (sec. IV - VI p. Chr., Epoca romano- bizantină) aflat în partea vestică a Lacului Beibuceac.
  • Delta Dunării

Vezi și

Legături externe

Note

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lacul Beibugeac (general information); accesat la 25 octombrie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Lacul Beibugeac Special Protection Area (Birds Directive); accesat la 25 octombrie 2013
  3. ^ Eunis.eea.europa.eu - Harta sitului Lacul Beibugeac Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 25 octombrie 2013
  4. ^ Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 25 octombrie 2013
  5. ^ - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arii de Protecție Specială Avifaunistică Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 25 octombrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Lacul Beibugeac Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 25 octombrie 2013
  7. ^ Directiva Consiliului Europen 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice; accesat la 25 octombrie 2013
  8. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lacul Beibugeac - Flora și fauna sitului Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 25 octombrie 2013