Pădurea Sarului

În lumea de astăzi, Pădurea Sarului este un subiect de interes și discuție constant. Există un mare interes pentru a afla mai multe despre Pădurea Sarului și pentru a înțelege impactul acestuia în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De-a lungul timpului, Pădurea Sarului a devenit relevantă în diverse sfere, generând dezbateri, cercetări și dezvoltări care urmăresc să ofere noi perspective asupra acestui subiect. În acest articol, vom explora în detaliu implicațiile lui Pădurea Sarului și influența sa în diferite contexte, analizând evoluția sa în timp și relevanța sa în societatea actuală.

Pădurea Sarului
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pădurea Sarului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Sarului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Olt
 România
Cel mai apropiat orașPiatra-Olt
Coordonate44°26′25″N 24°11′08″E () / 44.44028°N 24.18556°E[1]
Suprafață6.793 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0168
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pădurea Sarului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Oltenia, pe teritoriul județului Olt[2].

Localizare

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Olt, pe teritoriile administrative ale comunelor Bobicești, Găneasa, Morunglav, Pleșoiu și al orașului Piatra-Olt[3] și este străbătută de drumul național DN65, care leagă municipiul Craiova de Slatina[4].

Descriere

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 6.793 hectare[6].

Croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus)[7]

Situl reprezintă o suprafață împădurită cu arboret de gorun (Quercus petraea), gârniță (Quercus frainetto) și cer (Quercus cerris), încadrată în bioregiune continentală aflată în lunca dreaptă a Oltețului; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri balcano-panonice de cer și gorun[8] și protejază o gamă diversă de faună și floră.

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9], printre care: un amfibian din specia Triturus cristatus (triton cu creastă, specie aflată pe lista roșie a IUCN[10]); precum și trei specii de coleoptere: croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașca (Lucanus cervus) și croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus)[11].

Căi de acces

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica "Sf. Nicolae" din Slatina
  • Biserica "Sf. Nicolae" din satul Cocorăști, construcție 1812, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" (din coastă, Slatina), construcție 1700, monument istoric.
  • Biserica "Buna Vestire" din satul Doba, construcție 1780, monument istoric.
  • Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din satul Izvoru, construcție 1862, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Voievozi" din Pleșoiu, construcție 1734, monument istoric.
  • Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Poiana Mare, construcție 1833, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Paraschiva" din satul Bobicești, construcție 1818, monument istoric.
  • Catedrala din Slatina (monument istoric) construită în 1782 de Ionașcul Cupetul și pictată Gheorghe Tattarescu.
  • Situl arheologic de la Găneasa (sec. VI-VII, Hallstatt, Epoca bronzului, Cultura Verbicioara, Epoca bronzului timpuriu, Cultura Glina).
  • Situl arheologic de la Piatra-Olt (sec. IV-II a. Chr., Latène, Epoca bronzului, Cultura Verbicioara, Neolitic, Cultura Vădastra).
  • Așezarea și castrul de la Acidava, orașul Piatra-Olt (sec. II - III p. Chr.).
  • Rezervația naturală Valea Oltețului

Legături externe

Vezi și

Note

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea Sarului (coordonate); accesat la 19 noiembrie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Pădurea Sarului Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 19 noiembrie 2013
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 19 octombrie 2013
  4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Sarului (geolocalizare); accesat la 19 noiembrie 2013
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 19 noiembrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Sarului - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 19 noiembrie 2013
  7. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Morimus funereus; accesat la 19 octombrie 2013
  8. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 19 noiembrie 2013
  9. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 19 noiembrie 2013
  10. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 19 octombrie 2013
  11. ^ Sit Natura 2000 - Pădurea Sarului (flora și fauna); accesat la 19 noiembrie 2013