Pădurea Babadag

În acest articol vom explora impactul pe care Pădurea Babadag l-a avut asupra diferitelor aspecte ale societății. De la influența sa în sfera culturală până la relevanța sa în dezvoltarea tehnologică, Pădurea Babadag a lăsat o amprentă de neșters în istorie. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom analiza în profunzime modul în care Pădurea Babadag ne-a modelat modul de a concepe lumea și cum a contribuit la modelarea percepției noastre asupra realității. De asemenea, vom examina numeroasele fațete ale Pădurea Babadag, de la evoluția sa în timp până la rolul său în modelarea identităților și relațiilor umane. În cele din urmă, acest articol încearcă să facă lumină asupra importanței Pădurea Babadag și a implicațiilor sale în viața de zi cu zi.

Pădurea Babadag

Situl la Enisala
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaTulcea
România
Coordonate44°53′27″N 28°31′44″E ({{PAGENAME}}) / 44.8909°N 28.5289°E
Suprafață57.912 ha  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ROSPA0091  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pădurea Babadag este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[1]) din România întinsă pe o suprafață de 57.912 ha, integral pe uscat.

Localizare

Situl se întinde pe teritoriul administrativ al orașului Babadag și pe cele ale comunelor Baia, Ceamurlia de Jos, Cerna, Ciucurova, Dorobanțu, Horia, Izvoarele, Jurilovca, Mihai Bravu, Nalbant, Ostrov, Peceneaga, Sarichioi, Slava Cercheză, Stejaru și Topolog din județul Tulcea.[2] Centrul sitului Pădurea Babadag este situat la coordonatele 44°53′27″N 28°31′44″E / 44.890867°N 28.528903°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

Situl Pădurea Babadag a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (ROSPA0091) în octombrie 2007[1] pentru a proteja 62 de specii de animale.[3][4] Situl se suprapune cu ariile naturale: Pădurea Babadag - Codru, Rezervația naturală Dealul Bujorului, Rezervația de liliac Valea Oilor, Rezervația botanică Korum Tarla, Rezervația de liliac Fântâna Mare și Vârful Secarul.

Biodiversitate

Situată în ecoregiunea de stepă, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[3] de păsări (62): uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), uliu păsărar (Accipiter nisus), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă țipătoare mare (Aquila clanga), acvilă de câmp (Aquila heliaca), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), buha (Bubo bubo), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecar încălțat (Buteo lagopus), șorecar mare (Buteo rufinus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), caprimulg (Caprimulgus europaeus), florinte (Chloris chloris), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), erete cenușiu (Circus pygargus), porumbel gulerat (Columba palumbus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cuc (Cuculus canorus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim dunărean (Falco cherrug), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar (Ficedula parva), codalb (Haliaeetus albicilla), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), frunzăriță galbenă (Hippolais icterina), rândunică (Hirundo rustica), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc mare (Lanius excubitor), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), Oenanthe isabellina, pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangur (Oriolus oriolus), pițigoi de livadă (Parus lugubris), pelican mare alb (Pelecanus onocrotalus), viespar (Pernis apivorus), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), ciocănitoare verzuie (Picus canus), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), turturică (Streptopelia turtur), graur (Sturnus vulgaris), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie-mică (Sylvia curruca), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), călifar roșu (Tadorna ferruginea), pupăză (Upupa epops).

Note

  1. ^ a b Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România
  2. ^ e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Pădurea Babadag; accesat la 3 aprilie 2025
  3. ^ a b „Natura 2000 Standard Data Form for Pădurea Babadag”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Pădurea Babadag”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și