În lumea de astăzi, Pădurea celor Două Veverițe este un subiect care a atras atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la apariția sa, Pădurea celor Două Veverițe a declanșat o serie de dezbateri, discuții și reflecții care au evidențiat importanța și impactul pe care îl are asupra societății noastre. Fie la nivel personal, social, politic, economic sau cultural, Pădurea celor Două Veverițe și-a pus amprenta în diferite domenii, generând un mare interes și influență în modul în care percepem și relaționăm cu lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora în detaliu impactul și relevanța lui Pădurea celor Două Veverițe, analizând influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi și oferind o privire de ansamblu completă asupra semnificației și impactului său astăzi.
Pădurea celor Două Veverițe | |
Situl la Săsar | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Coordonate | 47°36′05″N 23°27′15″E / 47.6013°N 23.4543°E |
Suprafață | 196,6 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | ROSCI0421 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Pădurea celor Două Veverițe este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din România întinsă pe o suprafață de 196,6 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Pădurea celor Două Veverițe este situat la coordonatele 47°36′05″N 23°27′16″E / 47.601256°N 23.454308°E. Situl se întinde pe teritoriile administrative ale comunelor Recea și Satulung din județul Maramureș.[1]
Situl Pădurea celor Două Veverițe a fost declarat sit de importanță comunitară (ROSCI0421) în ianuarie 2016 pentru a proteja 3 specii de animale.[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[2] de nevertebrate (3): rădașcă (Lucanus cervus), Lycaena helle, croitorul cenușiu (Morimus asper funereus).