În lumea de astăzi, Râul Motru (sit SCI) a devenit un subiect de interes și de discuție pentru mulți oameni. Fie datorită relevanței sale în societatea actuală, a impactului său asupra lumii muncii sau a importanței sale în viața de zi cu zi a oamenilor, Râul Motru (sit SCI) este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent. De-a lungul anilor, Râul Motru (sit SCI) și implicațiile sale au fost dezbătute, generând opinii contradictorii și un interes crescând pentru înțelegerea impactului său în diferite domenii. În acest articol, vom explora în profunzime subiectul Râul Motru (sit SCI) și diversele sale aspecte, analizând semnificația, importanța și posibilele consecințe în viitor.
Râul Motru (sit SCI) | |
Situl la Padeș | |
Poziția | Gorj![]() |
---|---|
Coordonate | 44°36′57″N 23°16′07″E / 44.6158769°N 23.2685039°E |
Suprafață | 1.871,2 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | ROSAC0366 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Râul Motru este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din România întinsă pe o suprafață de 1.871,2 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Râul Motru între Păltinoasa și Ruși este situat la coordonatele 44°36′57″N 23°16′07″E / 44.615886°N 23.268519°E. Situl se întinde pe teritoriile administrative ale comunelor Cătunele, Glogova, Padeș și Văgiulești din județul Gorj și pe cele ale comunelor Butoiești, Corcova și Stângăceaua; și pe cele ale orașelor Baia de Aramă și Strehaia din județul Mehedinți.[2]
Situl Râul Motru a fost declarat sit de importanță comunitară (ROSCI0366) în septembrie 2011 pentru a proteja 12 specii de faună sălbatică. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare (ROSAC0366) în mai 2022[1].[3][4]
Situată în ecoregiunile continentală, aria protejată conține 1 habitat naturale: Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba,.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]; astfel: doi amfibieni: izvorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata) și țestoasa bănățeană (Testudo hermanni); un mamifer: vidră de râu (Lutra lutra); partru specii de pești: mreană balcanică (Barbus balcanicus), boarță (Rhodeus amarus), porcușor de nisip (Romanogobio kesslerii) și câră (Sabanejewia balcanica); patru insecte: croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașcă (Lucanus cervus), croitor cenușiu (Morimus asper funereus) și molia tigru (Euplagia quadripunctaria); precum și o comunitate importantă de scoici cu indivizi din specia Unio crassus (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN)[5]