Acest articol va aborda subiectul Pădurea și pajiștile de la Mârzești, care a stârnit un mare interes în societatea de astăzi. Impactul lui Pădurea și pajiștile de la Mârzești este de netăgăduit, iar implicațiile sale se extind la diferite domenii precum politica, economia, cultura și viața de zi cu zi a oamenilor. Este esențial să înțelegem în detaliu acest fenomen pentru a analiza influența acestuia asupra realității noastre actuale și pentru a prevedea posibile scenarii viitoare. În acest sens, vor fi explorate diferite aspecte legate de Pădurea și pajiștile de la Mârzești, de la origini și până la evoluția sa de-a lungul timpului, precum și consecințele și provocările pe care le pune societății.
Pădurea și pajiștile de la Mârzești
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Iași | |
Coordonate | 47°14′22″N 27°29′44″E / 47.23944°N 27.49556°E[1] | |
Suprafață | 200 ha | |
Bioregiune | Continentală | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0171 | |
Modifică date / text ![]() |
Pădurea și pajiștile de la Mârzești alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Moldova, pe teritoriul județului Iași.
Aria naturală se întinde în partea central-estică a județului Iași pe teritoriile administrative ale comunelor Popricani și Rediu[2], în imediata apropiere a drumului județean DJ282, care leagă municipiul (Iași de satul Horlești[3].
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 200 hectare[5].
Pădurea și pajiștile de la Mârzești reprezintă o zonă acoperită cu pajiști stepice și pădure de silvostepă eurosiberiană (încadrată în bioregiune continentală, aflată în sudul Câmpiei Moldovei), ce conservă habitate naturale de tip: Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Stepe ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.[6] și protejază floră și faună specifică Podișului moldovenesc.
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7]; astfel: două specii de mamifere: popândăul (Spermophilus citellus) și șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis); două reptile: vipera de stepă[8] (Vipera ursinii ssp. moldavica)[9] și broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis); doi amfibieni: tritonul cu creastă (Triturus cristatus) și buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina, specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN[10]); precum și trei coleoptere și un lepidopter: rădașca (Lucanus cervus), crotorul marmorat (Pilemia tigrina) și croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), respectiv fluturele tigru de Jersey (Callimorpha quadripunctaria).
Printre speciile floristice enumerate în aceeași anexă se află: capul-șarpelui (Echium russicum), târtanul (Crambe tataria) și sisinelul (Pulsatilla grandis)[11].
În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
În municipiul Iași:
Reportaje