În lumea de astăzi, Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru oamenii de toate vârstele și mediile. Importanța lui Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed a crescut în ultimii ani, deoarece influența sa se extinde la diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Atât la nivel personal, cât și profesional, Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed a generat dezbateri, controverse și progrese semnificative. În acest articol, vom explora în detaliu importanța lui Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed și impactul său asupra societății de astăzi, analizând diferitele sale fațete și dezvăluind relevanța sa în diferite contexte.
Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Târgu Mureș | |
Coordonate | 46°39′14″N 24°26′35″E / 46.65389°N 24.44306°E[1] | |
Suprafață | 463,90 ha | |
Bioregiune | Continentală | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0079 | |
Modifică date / text ![]() |
Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș[2].
Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Mureș, pe teritoriile administrative ale comunelor Ceuașu de Câmpie și Șincai[3] și este străbătută de drumul național DN15E, care face legătura între municipiul Târgu Mureș și localitatea Satu Nou.
Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Fânațele de pe Dealul Corhan” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 463,90 hectare[5].
Situl reprezintă o zonă de deal (încadrată în bioregiunea continentală a sud-estului Câmpiei Transilvaniei) acoperită cu păduri, pășuni, vii și livezi; ce conservă un habitat naturale de tip Pajiști stepice subpanonice și protejază elemente rare de floră și faună[6].
La baza desemnării ariei protejate se află trei specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)[8], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis) și țestoasa de baltă (Emys orbicularis)[9].
Printre elementele floristice întâlnite la nivelul ierburilor se află cinci specii de plante protejate la nivel european prin acceași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992); astfel: târtan (Crambe tataria), sisinei (Pulsatilla patens și Pulsatilla grandis), turiță (Agrimonia pilosa) și stânjenel sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica); care vegetează alături de alte specii rare de plante; printre care lala pestriță (Fritillaria orientalis), rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), untul-vacii (Orchis morio), gălbinare (Serratula radiata) sau jaleș (Salvia nutans)[10].
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: