Confluența Jiu - Dunăre (sit SPA)

În lumea de astăzi, Confluența Jiu - Dunăre (sit SPA) a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni. Fie că vorbim despre Confluența Jiu - Dunăre (sit SPA) la nivel personal, profesional, științific sau cultural, impactul și prezența acestuia sunt de netăgăduit. Importanța lui Confluența Jiu - Dunăre (sit SPA) a fost subiect de dezbatere și analiză în diverse sectoare, iar influența sa se extinde în timp și spațiu. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Confluența Jiu - Dunăre (sit SPA), de la originea sa până la evoluția sa și impactul său asupra societății actuale. De asemenea, vom examina diferite perspective și puncte de vedere asupra Confluența Jiu - Dunăre (sit SPA), cu scopul de a aprofunda în sensul și relevanța sa în lumea contemporană.

Confluența Jiu-Dunăre
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Zonă umedă de importanță internațională
Dunărea la Bechet
Dunărea la Bechet
Harta locului unde se află Confluența Jiu-Dunăre Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) Zonă umedă de importanță internațională
alt=Harta locului unde se află Confluența Jiu-Dunăre Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) Zonă umedă de importanță internațională
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Dolj
 România
Cel mai apropiat orașBechet
Coordonate43°59′38″N 23°53′48″E () / 43.99389°N 23.89667°E[1]
Suprafață19.800 ha
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSPA0023
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Confluența Jiu-Dunăre este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sudul României, pe teritoriul administrativ al județului Dolj[2].

Localizare

Aria naturală întinsă pe o suprafață de 19.800 hectare[3] se află în partea sud-estică a județului Dolj (în Lunca Dunării din Câmpia Română la limita dintre Câmpia Băileștilor și Câmpia Romanaților) și este străbătută de drumul național DN55A, care leagă portul Bechet de Calafat[4].

Descriere

Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție avifaunistică specială, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene: Natura 2000 în România)[5] iar începând din februarie 2013 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin Convenția Ramsar[6].

Biodiversitate

Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate prin lege[7].

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009[8] și Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[9] (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: llăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcar-de-mlaștină (Acrocephalus palustris), lăcar-de-rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), lăcar-de-lac (Acrocephalus scirpaceus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață lingurar (Anas clypeata), rață pitică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață pestriță (Anas strepera), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă roșiatică (Anthus cervinus), fâsă de luncă (Anthus pratensis), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), fâsă de pădure (Anthus trivialis), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), ciuf-de-pădure (Asio otus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șorecar mare (Buteo rufinus), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci pitic (Calidris temminckii), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cânepar (Carduelis cannabina), sticlete (Carduelis carduelis), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), prundaș gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), porumbel de scorbură (Columba oenas), porumbel gulerat (Columba palumbus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), prepeliță (Coturnix coturnix), cristeiul de câmp (Crex crex), cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), presură sură (Emberiza calandra), măcăleandru (Erithacus rubecula), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), cinteză (Fringilla coelebs), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), codalb (Haliaeetus albicilla), piciorong (Himantopus himantopus), rândunică (Hirundo rustica), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc mare (Lanius excubitor), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș mic (Larus minutus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), sitar de mâl (Limosa limosa), grelușelul-de-tufiș (Locustella fluviatilis), grelușel-de-zăvoi (Locustella luscinioides), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), filomelă (Luscinia luscinia), privighetoare (Luscinia megarhynchos), prigoare (Merops apiaster), gaia neagră (Milvus migrans), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangur (Oriolus oriolus), pelican creț (Pelecanus crispus), viespar (Pernis apivorus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), lopătar (Platalea leucorodia), țigănuș (Plegadis falcinellus), corcodel mare (Podiceps cristatus), ciocântors (Recurvirostra avosetta), pițigoi-pungar (Remiz pendulinus), lăstun de mal (Riparia riparia), mărăcinar (Saxicola rubetra), chiră mică (Sterna albifrons), chiră de baltă (Sterna hirundo), graur (Sturnus vulgaris), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie-mică (Sylvia curruca), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), mierlă (Turdus merula), sturz-cântător (Turdus philomelos), pupăză (Upupa epops), nagâț (Vanellus vanellus).[10].

Căi de acces

Legături externe

Note

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu Confluența Jiu-Dunăre (general information); accesat la 3 septembrie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Confluența Jiu-Dunăre Special Protection Area (Birds Directive); accesat la 4 septembrie 2013
  3. ^ - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arii de Protecție Specială Avifaunistică Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 4 septembrie 2013
  4. ^ Confluența Jiu-Dunăre (geolocalizare), accesat la 4 septembrie 2013
  5. ^ Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 4 septembrie 2013
  6. ^ Ramsar.org - The Ramsar Convention on Wetlands - Romania names four new Ramsar Sites; accesat la 4 septembrie 2013
  7. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Confluența Jiu-Dunăre Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 4 septembrie 2013
  8. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 14 aprilie 2015
  9. ^ Directiva Consiliului Europei 79/409/CEE din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor, accesat la 14 aprilie 2015]
  10. ^ Eunis.eea.europa.eu - Confluența Jiu-Dunăre - Flora și fauna sitului; accesat la 4 septembrie 2013

Vezi și